Georgiana ŞERBAN

georgiana@observatorcl.info

 

Ziua Unirii Principatelor Române a fost celebrată cu întârziere în municipiul Călăraşi, din cauză că data de 24 ianuarie 2017 a fost declarată zi liberă legală, aşa că toţi bugetarii au luat o mică pauză de la muncă.

Centrul Cultural Judeţean Călăraşi, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru Odobescu”, a sărbătorit ieri, 25 ianuarie, împlinirea a 158 de ani de la Unirea Principatelor Române.

Festivitatea s-a desfăşurat în cadrul sălii Cinematografului 2D/3D (Teatrul Popular Călăraşi) şi a început cu intonarea cântecului patriotic, „Hora Unirii”, versurile aparţinând marelui poet Vasile Alecsandri, iar autorul muzicii fiind compozitorul Alexandru Flechtenmacher. Astfel, participanţii la eveniment au putut fredona versurile melodiei alături de doi solişti ai grupului de muzică Flores Campi: Cătălina Tudorache şi Cosmin Andrian.

A urmat apoi ca profesorul de istorie din cadrul Colegiului Economic, Lucian Teodorescu, să amintească celor prezenţi importanţa acestui moment istoric. „Sărbătorim 158 de ani de la Mica Unire, care a fost un prim pas al românilor în realizarea statului naţional unitar, care să cuprindă toate provinciile locuite de români, de la Nistru până la Tisa. Această unire era necesară deoarece, timp de sute de ani, românii au trăit despărţiţi, în state diferite. La mijlocul secolului XIX, existau tratate autonome doar în Moldova şi Ţara Românească. Celelalte provincii se aflau sub stăpânirile Imperiilor multinaţionale care ne înconjurau. Momentul din anul 1948 a avut ca obiectiv principal şi unirea celor două principate. Nu a fost posibilă atunci din cauza intervenţiilor străine. În deceniul următor, situaţia internaţională devine favorabilă românilor. După Războiul Crimeii, în 1856, cu înfrângerea Rusiei, expansionismul ţarist este oprit pentru scurt timp. De această situaţie profită şi românii a căror problemă este pusă în cadrul Congresului de la Paris, din 1856. Unele dintre marile puteri, pentru că noi, românii, am stat mereu la cheremul marilor puteri, s-au opus unirii, iar altele ne-au fost favorabile, în special Franţa lui Napoleon al III-lea. Pentru a ajunge marile puteri la un consens, s-a hotărât să fie consultaţi românii pentru a afla dacă doresc sau nu unirea. În 1857, adunările ad-hoc din Moldova şi Ţara Românească s-au pronunţat pentru unire. În anul următor, în 1858, tot marile puteri hotărăsc la Paris, în cadrul unei conferinţe, să se unească cele două principate, dar cu doi domni diferiţi. Convenţia spunea că venea câte un domn în fiecare principat, dar nu menţiona faptul că nu poate fi aleasă aceeaşi persoană în ambele principate. Şi după controversate desemnări la domnie, în Moldova, la 5 ianuarie 1859, reprezentantul Partidei Unioniste, colonelul Alexandru Ioan Cuza, a fost ales domn al Principatului Moldovei, din care provenea acesta. La 24 ianuarie, românii au profitat de prima convenţie de la Paris şi tot în unanimitate, ca şi la Iaşi, Adunarea Electivă de la Bucureşti l-a desemnat domn al Ţării Româneşti pe acelaşi colonel, Alexandru Ioan Cuza. Dubla alegere a deschis calea românilor pentru intrarea în modernitate. Parcursul lui Cuza a fost bogat în reforme care au deschis drumul României spre independenţă şi spre unirea deplină. De aceea, noi suntem datori astăzi şi oricând să ne plecăm capul în faţa acestor personalităţi, Cuza, Kogălniceanu, Alecsandri şi nu numai, care au contribuit la Mica Unire şi să aniversăm, în fiecare an, cu aceeaşi bucurie, ziua de 24 ianuarie, dar să şi jucăm, cu sinceritate, Hora Unirii”, a declarat profesorul Lucian Teodorescu.

Formaţia emblemă a Centrului Cultural Judeţean Călăraşi, Corul Camerata Danubii, însoţit de dirijor-profesor Diana Vieru Burlescu, a susţinut un moment artistic. Elevii Şcolii Gimnaziale „Tudor Vladimirescu” au participat la manifestare cu sceneta „România Tuturor”. Sărbătoarea a continuat cu momente muzicale, poezie şi programe folclorice.