Sâmbătă, 18 martie, Muzeul Municipal din Călăraşi a găzduit lansarea volumului „Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia Românească”. Cartea este editată de Claudia – Florentina Dobre şi Valeriu Antonovici, sub patronajul CSMI, apărută la editura Ratio et Revelatio. Acest volum are la bază mai multe interviuri care au fost realizate în cadrul proiectului „Memorialul deportării”, din care a rezultat filmul documentar „Povestiri din Bărăgan”.

Evenimentul ocazionat de lansarea cărţii „Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia Românească” a început cu proiecţia unui film documentar care conţinea imagini din satele în care au fost aduşi deportaţii, dar şi mărturii ale celor care au trăit acele vremuri.
În faţa unui numeros public, editorii cărţii au vorbit despre motivele care i-au determinat să cerceteze aspecte istorice şi sociale ale evenimentelor petrecute în anii ‘50, atunci când românii din Transilvania, Banat, Basarabia şi Bucovina au fost deportaţi din satele de baştină cu domiciliu obligatoriu înscris în buletine şi înfiinţarea unor sate noi în Bărăgan. În judeţul nostru au fost înfiinţate, în acea perioadă, sate precum: Olaru, Dâlga, Dropia, Pelicanu, Ezerul, unele dintre acestea fiind în prezent desfiinţate.
În cadrul lansării de carte, au depănat amintiri ale acestor vremuri, printre alţii, Marcela Bent, Rodica Simionescu, Victor Gaidamut şi Mihai Cotenescu. A fost o întâlnire de suflet la care au participat mulţi elevi şi studenţi din municipiu, profesori şi membri ai Cenaclului Literar Artistic Phoenix.
De asemenea, în cadrul evenimentului au fost prezentate poveşti de viaţă care au demonstrat cum pot fi depăşite obstacolele şi cum poate fi amenajat un spaţiu de intimitate chiar şi în cazurile în care viaţa personală devine forţat publică, despre cum îţi poţi păstra demnitatea în condiţii nedemne, despre suferinţă şi depăşirea acesteia, despre solidaritate şi omenie, despre uitare şi rememorare.
În România comunistă, deportarea/dislocarea persoanelor prin mijloace represive şi-a găsit inspiraţia în modelul oferit de gulagul sovietic. Cel mai tragic episod al acestui fenomen represiv a avut loc în iunie 1951, când mai mult de 40.000 de persoane care locuiau pe o rază de 25 de kilometri de la graniţa cu Iugoslavia, au fost deportate în Bărăgan într-una din cele mai secrete, rapide şi represive acţiuni organizate de autorităţile comuniste. Şvabi, bulgari, sârbi, evrei, români bănăţeni şi olteni, basarabeni, bucovineni, aromâni, vlahi, megleno-români au fost deportaţi din zona lor de origine sau de „dislocare” în plin câmp, unde au fost obligaţi să îşi construiască, pornind de la zero, o nouă viaţă.
Volumul „Deportaţi în Bărăgan: Amintiri din Siberia Românească” aduce în atenţia publicului mărturii inedite despre un fenomen mai puţin cunoscut şi celebrat în spaţiul public, deportarea persoanelor indezirabile regimului comunist. Fragmentele din interviurile de tip „istorii de viaţă” fac referire la un episod tragic al acestei forme de represiune, care a avut loc între 17 şi 24 iunie 1951, episod cunoscut în literatura de specialitate ca „Rusaliile negre”.
Cartea se bazează pe o serie de interviuri realizate în cadrul unui proiect mai amplu intitulat „Memorialul deportării”, din care au rezultat: filmul documentar „Povestiri din Bărăgan. Amintiri din Siberia românească”, website-ul: memorialuldeportarii.ro, organizarea unor dezbateri publice şi diseminarea informaţiei privitoare la acest proiect şi la deportarea în Bărăgan prin intermediul unor interviuri în presa scrisă şi audio-video.
Proiectul a pornit de la dorinţa de a afla mai multe despre epopeea deportărilor din perioada comunistă. El a avut ca punct de plecare experienţa personală a Claudiei-Florentina Dobre, moştenitoare a unui patrimoniu memorial care include şi amintiri despre deportaţii din Bărăgan. Poza unui grup de oameni în faţa unei case de chirpici, părând a aparţine unei alte epoci (fotografie reprodusă pe coperta acestei cărţi) a jucat rolul Madlenei lui Proust, punctul zero al unei experienţe de cercetare, care şi-a dorit să elucideze misterul „satului nou”, „al medicului salvator” sau al „movilei neuitării”, repere memoriale care au reprezentat firul roşu al proiectului.