Judeţul Călăraşi se află în plină epidemie de rujeolă. 169 de copii au contactat această boală infecţioasă. Primul caz a fost confirmat în luna noiembrie a anului trecut, urmat de alte cinci în luna decembrie, însă, ulterior, numărul cazurilor a crescut alarmant. Astfel că, în primele patru luni ale acestui an, au fost notificate 213 cazuri suspecte de rujeolă, din care 169 au fost confirmate în urma analizelor de laborator de la nivelul Institutului Cantacuzino.

Potrivit medicului primar epidemiolog din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din Călăraşi, dr. Camelia Truică, 24 de cazuri sunt clasificate ca fiind probabile, acestea având toate simptomele rujeolei. Cele mai multe cazuri sunt la copiii sub 1 an.

În prezent, se află în lucru zece probe

În momentul de faţă, se află în lucru zece probe. De asemenea, au fost infirmate de testele de laborator nouă cazuri.
„Dacă adunăm numărul cazurilor care sunt confirmate cu laboratorul cu numărul cazurilor probabile, ne dă un număr de 193 de cazuri care sunt cu rujeolă. Mai avem în lucru zece probe şi au fost infirmate cu laboratorul nouă cazuri, iar în unul dintre cazuri clasificarea a fost ca şi caz posibil pentru că avea simptomatologie de rujeolă, nu s-a putut stabili nicio legătură epidemiologică cu niciun caz confirmat şi nu s-a putut efectua nici prelevare de probă pentru confirmarea cu laboratorul, întrucât a părăsit spitalul fără avizul medicului. Deci, sunt 193 de cazuri confirmate şi probabile, în total. În epidemie se coboară vârsta de vaccinare până la nouă luni astfel încât un procent cât mai mare dintre sugari să fie protejaţi pe o perioadă scurtă de timp prin anticorpii pe care îi generează în urma vaccinării, dar se revine după 12 luni tocmai pentru că o parte dintre ei ar putea fi în acea categorie care mai deţin anticorpi, care blochează formarea anticorpilor proprii şi atunci se revine. Din această epidemie am constatat un lucru pe care nu trebuia să îl constatăm neapărat în perioada de epidemie, acela că nici sugarii nu sunt protejaţi, pentru că mamele sugarilor foarte mici sunt din generaţia 2000 sau din preajma anului 2000 când deja începuse această tendinţă de a refuza vaccinarea, aşa că sunt mamele nevaccinate, neprotejate, nu au avut anticorpi pe care să îi transmită sugarilor şi, am avut, în cursul acestei epidemii, cazuri de rujeolă chiar şi la sugari cu vârste de o lună şi două luni. Deci, curentul acesta antivaccinare îşi pune amprenta nu numai pe persoana care refuză vaccinarea, ci şi pe cei din jur, dar şi pe persoanele foarte vulnerabile”, a declarat, pentru cotidianul nostru, dr. Truică.

Un copil de 1 an a decedat din cauza rujeolei

La nivel naţional, sunt comunicate, până în prezent, 24 de decese. În judeţul Călăraşi un copil care avea vârsta de 1 an a murit într-un spital de boli infecţioase din Bucureşti din cauza rujeolei. De menţionat că acesta nu era vaccinat. Medicul primar epidemiolog din cadrul DSP, dr. Camelia Truică, este de părere că acest curent antivaccinist care s-a creat încurajează nevaccinarea şi abordarea bolilor transmisibile ca boli obişnuite. „Se mediatizează că bolile transmisibile sunt boli cu care generaţiile anterioare s-au confruntat frecvent şi care nu s-au dovedit atât de severe încât să necesite internare. Cred că cele mai multe cazuri au ajuns să contacteze serviciile medicale în situaţia în care aveau elemente de gravitate pentru că dintre cazurile care ne-au fost notificate şi care au fost spitalizate, nu 100%, dar cred că 90% erau complicate cu pneumonie. Părinţii refuză vaccinarea pentru că există aceste curente antivaccinare, care îşi alocă foarte mult timp, insistă, persistă. Se transmit informaţii care nu numai că nu sunt verificate, unele nu au absolut nicio legătură cu realitatea, sunt nişte afirmaţii total eronate şi nu s-a venit cumva cu o contraofensivă din partea sistemului medical”, a mai afirmat Camelia Truică.

Dr. Truică: „Părinţii ar trebui să înţeleagă că vaccinurile sunt sigure”

Medicul primar epidemiolog doreşte să convingă părinţii copiilor că toate vaccinurile sunt sigure, astfel că acestea sunt supuse tuturor rigorilor şi au avizul Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Agenţiei Europene a Medicamentului. „Sper foarte mult ca legea vaccinării să treacă de perioada de dezbatere şi să intre în vigoare şi să aibă şi norme coerente şi să fie puse în aplicare. Un copil, atunci când îl duci la grădiniţă şi chiar şi la şcoală în clasele mici, oricât de riguros ai fi tu cu normele şi igiena acasă, nu se poate să nu pună mâna pe ceva, să nu ducă mâna la gură. Deci, pentru rujeolă, rubeolă, oreion, difterie, poliomielită, vaccinarea ar trebui să fie absolut obligatorie. Atunci când persoanele din jur sunt şi ele nevaccinate din varii motive, pentru că refuză vaccinarea, orice agent infecţios se poate răspândi foarte uşor. Aş vrea să conving părinţii că toate vaccinurile sunt sigure, pentru că s-a mediatizat faptul că în România sunt aduse vaccinurile care au fost retrase din alte ţări, că au fost fabricate special pentru români, că sunt vaccinuri de proastă calitate, dar nu este aşa. Niciun producător nu îşi permite aceste lucruri pentru că ar însemna să îşi modifice tot lanţul tehnologic. Ar fi costuri imense. Nimeni nu ar face acest lucru. Fiecare lot de vaccin suportă zeci de etape de verificare. Din acelaşi lot ajunge vaccin şi în România, dar şi în altă parte. Toate vaccinurile care intră în ţară sunt vaccinuri care au fost supuse tuturor rigorilor. Acestea au avizele Agenţiei Naţionale a Medicamentului şi a Agenţiei Europene a Medicamentului. Toate vaccinurile îşi dovedesc eficienţa, atunci când se utilizează. Faptul că noi nu am mai înregistrat difterie din 1988, faptul că nu s-au mai înregistrat cazuri de poliomielită se datorează numai vaccinurilor, pentru că au fost perioade în care toată lumea accepta să se vaccineze, vedea vaccinarea ca pe un act care trebuie să fie controlat de personalul medical. Astfel s-a ajuns la controlul bolilor transmisibile, ca să nu mai punem la socoteală eradicarea variolei. În perioada aceea nu se punea problema să refuzi vaccinul pentru că are reacţii. Vaccinurile au reacţii, dar sunt reacţii care au manifestări mult mai uşoare decât boala în sine şi sunt destul de rare. Poate că lumea crede sau nu crede în sistemul de sănătate şi în cifrele pe care le oferim noi prin datele pe care le colectăm, dar, în acelaşi timp, oricine are dreptul şi posibilitatea ca atunci când are o reacţie adversă, să intre pe site-ul Agenţiei Naţionale a Medicamentului, unde există un formular în care oricine, dacă are o reacţie adversă pe care o consideră legată de vaccin, poate să intre să o raporteze. Nu am avut nicio reacţie adversă irecuperabilă, care să lase sechele. Sunt copii care fac febră, dar febra este trecătoare, în două-trei zile trece, sunt copii care prezintă durere la locul inoculării, dar nu toţi reacţionăm la fel. Părinţii ar trebui să înţeleagă că vaccinurile sunt sigure, că reacţiile adverse sunt foarte mult amplificate de aceleaşi persoane care susţin curentul antivaccinare. Vaccinul te protejează chiar în situaţia în care sunt reacţii adverse, de boli care s-ar manifesta mult mai grav, de sechele care pot produce invaliditate”, a menţionat dr. Camelia Truică, medic primar epidemiolog.

Este nevoie de o campanie de informare referitoare la vaccinare

O campanie intensă de informare ar putea schimba gândirea părinţilor care refuză vaccinarea copiilor.
„Ar trebui susţinută inclusiv financiar o campanie de informare sistematică, cel puţin în acelaşi timp în care vin informaţiile negative. Ministerul Sănătăţii, conform legii, este obligat să asigure nu numai cantitatea curentă necesară de vaccin, este obligat să asigure chiar un stoc pentru că în situaţii de genul epidemiei de rujeolă, când s-a coborât vârsta de vaccinare de la 12 luni la 9 luni, necesarul de vaccin a fost mai mare şi evident că dozele care existau s-au epuizat repede şi achiziţia s-a făcut greu. Ministerul va fi obligat să asigure un stoc de rezerve, iar dacă ai apelat la acel stoc în situaţii de epidemie, el trebuie să fie refăcut imediat. Tot ministerul ar trebui să reglementeze şi să finanţeze derularea campaniilor de informare profesioniste. Personalul medical din DSP-uri trebuie să fie responsabilizat de gestionarea la nivel de judeţ, de transportul corect în condiţii de siguranţă a vaccinurilor, de înregistrarea, raportarea, analiza reacţiilor adverse. Părinţii trebuie să fie responsabilizaţi de efectuarea vaccinărilor înainte de a introduce copiii în colectivitate. Fiecare dintre noi are o responsabilitate. S-a ajuns la acoperirea vaccinală pentru că am contribuit cu toţi. Este vina noastră, a tuturor, pentru că s-a ajuns la această situaţie. Dacă s-ar reuşi eradicarea rujeolei, şi este posibil acest lucru prin vaccinare, banii care sunt alocaţi pentru pentru tratamentul cazurilor de rujeolă ar fi dirijaţi către altă boală transmisibilă sau netransmisibilă. Cumva toţi am contribuit la povara aceasta din sistemul de sănătate şi toţi trebuie să fim responsabili de lucrul acesta”, a conchis Camelia Truică.

În primul trimestru al anului, 2.210 copii s-au vaccinat împotriva rujeolei

Dată fiind epidemia de rujeolă la nivelul judeţului Călăraşi, imediat după vacanţă, s-a efectuat triajul epidemiologic în şcoli, neexistând focare de colectivitate. De asemenea, s-au transmis adrese la toate autorităţile locale ca în situaţia în care există copii suspecţi de rujeolă, aceştia să fie dirijaţi către medicul de familie. Totodată, s-a organizat triaj la nivelul spitalelor care au gardă de pediatrie, UPU Pediatrie. Din cele 213 cazuri clasificate ca şi suspiciune de rujeolă, 200 au necesitat internare, iar 13 au fost izolate la domiciliu. În mediul rural au fost transmise materiale de informare despre rujeolă către asistenţii medicali şcolari şi cei comunitari. La data de 2 mai 2017, în stocul Direcţiei de Sănătate Publică din Călăraşi mai existau 20 de doze de vaccin ROR (rujeolă, oreion, rubeolă). În primul trimestru al anului, 2.210 copii au fost vaccinaţi împotriva rujeolei.