La împlinirea pe 8 noiembrie a vârstei de 90 de ani, Vasile Sotiropol a fost felicitat de Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor din Călăraşi, reprezentată de preşedinta Hristina Culica şi şefa Serviciului Administrativ, Marilena Melehat. Ajuns la venerabila vârstă de 90 de ani, Vasile Sotiropol nu a ezitat nicio clipă să ne prezinte bilanţul vieţii sale, să ne vorbească cu drag despre soţia sa, care a trecut în lumea de dincolo, dar şi despre locurile de muncă, unde şi-a lăsat amprenta, spunându-ne că ambiţia a fost cea care l-a făcut să realizeze tot ce şi-a propus.

 

 

„Numele meu, Sotiropol Vasile, este un nume predestinat, în limba greacă este sinonim cu ‘salvatorul’ în mediul laic şi izbăvitorul, m-am născut pe 8 noiembrie 1927. Sfătuit de un preot de la Biserica Grecească din Brăila, am creştinat patru băieţi şi patru fete, la unii dintre aceştia devenind şi naş de cununie. Toţi cei opt fini creştinaţi trăiesc, au situaţii foarte bune. M-am căsătorit cu soţia mea, Rodica, în anul 1955, pe 23 mai. M-am cunoscut cu soţia mea în ultimul an de liceu, eu eram la Liceul Industrial, iar ea la Liceul ‘Sfântul Gheorghe’, de fete. La 23 mai 2016, după o căsnicie de fix 61 de ani, după o viaţă trăită în deplină armonie, soţia mea, Rodica, s-a stins, după o boală necruţătoare, spre marea nefericire a mea. Dacă fac un bilanţ al vieţii mele, ajuns la cei 90 de ani, pot spune că am lăsat societăţii un băiat, Ştefan, cu situaţie bună şi o nepoată, Roxana, care acum este sprijinul nepreţuit al meu. Aşa cum spunea soţia mea, Rodica, nepoata a fost pentru ea, la suferinţa prin care a trecut şase luni, un balsam al sufletului ei. Am lucrat la Uzina Dragalina şi am lăsat în urmă o secţie de tâmplărie, cu utilaje moderne, unde s-au fabricat mii de remorci de transport pentru agriculturăşi 15 inovaţii brevetate de OSIM, în 15 ani de activitate. La Cooperativa Borcea Călăraşi, ca preşedinte, am lăsat un complex meşteşugăresc şi numeroase spaţii la parterul blocurilor din Călăraşi. La Uniunea Judeţeană a Cooperativei Meşteşugăreşti Călăraşi, am lăsat în urmă Cooperativa Dunărea Olteniţa, o extindere a secţiei de confecţii cămăşi pentru experţi. La Călăraşi m-am ocupat de înfiinţarea unei noi cooperative meşteşugăreşti Tehnometal. Am lucrat în total 65 de ani în funcţia de tehnician, şef de secţie, dispecer, şef de serviciu tehnic-producţie şi preşedinte de cooperativă. Am lucrat timp de şapte ani la Consiliul Judeţean al Sindicatelor Ialomiţa, unde am organizat comisia judeţeană a inginerilor şi tehnicienilor cu: director tehnic Munteanu Leonard, inginer Raiu Petre, directorul Trust SMA, inginer Ciolănescu, directorul Trust IAS Ialomiţa şi alţi ingineri şi tehnicieni. M-am ocupat de investiţii şi realizări ca Popicărie Modernă, un poligon de de tir la Călăraşi, teren de tenis şi sală de lupte. Am fost 12 ani preşedinte al Consiliului Judeţean al Persoanelor Vârstnice, ocupându-mă de respectarea unor drepturi încălcate ale pensionarilor precum recalcularea pensiilor a peste 250 de lucrători. Eu am un motto al vieţii mele: ‘Lupt tăcând şi tac luptând’. În concluzie, toată viaţa am muncit încă de pe băncile şcolii. Am avut acel spirit al răului, al ambiţiei de a lăsa ceva în urma mea pentru oameni şi cred că în mai mică sau mai mare măsură am realizat”, ne-a mărturisit Vasile Sotiropol.