Noaptea Muzeelor a adunat o mulţime de călărăşeni. Muzeul Municipal şi Muzeul Dunării de Jos au avut un program minunat, plin de evenimente spectaculoase.

Muzeul Municipal a organizat, în data de 19 mai 2018, o „Călătorie prin memoria locurilor”. Prin intermediul acestui eveniment, profesor doctor Constantin Tudor a vorbit celor prezenţi despre cele mai importante clădiri din municipiu, perioada în care acestea au fost construite, dar şi despre istoria oraşului nostru. Călărăşenii au putut viziona o serie de imagini în exclusivitate cu aceste clădiri, dar şi cu fostul primar intelectual din perioada interbelică, Eugen Cialîc.  „Pentru mine, oraşul, de la o vârstă, s-a împrospătat în memorie, pentru că în 1962, când mă stabileam în Călăraşi cu familia, aveam doar 10 ani la vremea respectivă, oraşul s-a întipărit ca pe o placă fotografică. Veneam de la Vlad Ţepeş şi totul mi se părea altceva. Mai fusesem în Călăraşi, cu familia, la Bâlci şi stăteam două-trei zile sub căruţă. La Bâlci era marea distracţie pentru copii la vremea respectivă. Întâmplarea face ca ulterior să mă îndrăgostesc de istoria oraşului Călăraşi şi îi mulţumesc unui profesor pe care l-am respectat tot timpul, care m-a determinat, în clasa a 12-a, să mă orientez rapid spre secţia umană. Aşa am ajuns profesor de istorie, am lucrat mulţi ani în Arhivele Naţionale, şase ani la Slobozia şi nouă ani la Călăraşi. Eu am reabilitat clădirea Arhivelor, fosta cazarmă a pompierilor pe care am salvat-o în 1986, de la prăbuşire împreună cu alţi oameni”, a declarat prof. dr. Constantin Tudor. Directorul Muzeului Municipal, Florin Rădulescu, a arătat vizitatorilor documente din anul 1920, prin care un călărăşean cerea despăgubiri în urma jafurilor făcute de armata bulgară în oraşul nostru. „Avem documente prin care un călărăşean cere despăgubiri  în urma jafurilor făcute de armata bulgară în Călăraşi. Este din anul 1920. Este vorba de fostul şef al poliţiei din Călăraşi şi Silistra. Acest document prin care a cerut despăgubiri după terminarea primului război mondial, îl am de la nepoata lui”, a precizat Florin Rădulescu.  Muzeul Municipal Călărași a beneficiat de bunăvoința locuitorilor care au oferit obiecte pentru constituirea colecțiilor. Printre bunurile oferite se află și câteva mii de negative pe celuloid care au fost scanate și inventariate. O parte din aceste colecții au fost prezentate cu ocazia Nopţii Muzeelor, iar participanții  au asistat la dezbateri despre acestea, alături de profesor doctor Constantin Tudor.

Muzeul Dunării de Jos, plin de activităţi

La Muzeul Dunării de Jos, călărăşenii au vizitat gratuit expoziţiile temporare precum şi cele permanente. În acest an, cu ajutorul partenerului Questo, publicul a putut experimenta o aplicaţie interactivă pentru Android şi iOS. Astfel, vizitatorii au rezolvat diverse ghicitori pentru a primi în schimb poveștile muzeului. La sediul situat pe strada Progresul, nr. 4, a fost organizat evenimentul „Colecţii şi colecţionari – ediţia a III-a”, Retrospectiva Tudor Lorman, Arta ca viaţă – Alexandru Paraschiv. Vizitatorii au participat la o expoziţie – atelier, intitulată „1914 – 1918 – Drumul spre Unire”. Expoziţia se afla în curs de amenajare, iar publicul a putut urmări câteva etape de realizare a unui astfel de proiect. De asemenea, prin intermediul unor chestionare aflate în diferite locuri din muzeu, vizitatorii au fost consultaţi în legătură cu viitoarea expoziţie, modul cum ar trebui să fie realizată, conţinutul acesteia, care ar putea fi contribuţia personală la realizarea acestui proiect. La Secţia Arheologie au putut fi vizionate expoziţiile „Evoluţia comunităţilor umane la Dunărea de Jos” şi „Exponatul lunii – Vas suport neolitic (mileniul V a. Ch.)”, un moment susţinut de trupa de teatru „Giganţii” a Şcolii Gimnaziale Cuza Vodă, de Ansamblul Folcloric „Spicul” Dorobanţu, denumit „Sabia creştinătăţii” şi un alt un moment susţinut de trupa de teatru a Şcolii Gimnaziale „Nicolae Bălcescu”, intitulat „Obiceiuri de nuntă”. Totodată, a avut loc şi un program recreativ, unde copiii şi-au putut exprima creativitatea la atelierul de modelaj. La Secţia Etnografie au avut loc următoarele manifestări: vernisajul expoziţiei „Meşteşuguri tradiţionale la apus” şi o demonstraţie – atelier de lucru la războiul de ţesut tradiţional.