Sindicatul Liber din Învăţământ (SLI) Călăraşi a organizat, săptămâna aceasta, o conferinţă de presă, în cadrul căreia au fost prezentate principalele probleme cu care se confruntă sistemul educaţional. La conferinţă au fost prezenţi preşedintele şi vicepreşedintele SLI Călăraşi, profesor Aurel Bogatu şi profesor Emil Isvoranu.

 

Problemele din sistemul de învăţământ

 

Opinia întregului personal din sistemul de învăţământ este aceea că actul didactic este în pericol. Potrivit liderului Sindicatului Liber din Învăţământ Călăraşi, Aurel Bogatu, cei care lucrează în sistemul educațional se confruntă în ultimii ani cu o creștere alarmantă a numărului de documente școlare pe care trebuie să le fabrice.

„Nu este pentru prima dată când în interiorul sistemului se ridică voci care protestează, care contestă birocratizarea excesivă a educației, dar, din păcate, fără efect. S-a luat măsura reducerii numărului de comisii din școli, dar în realitate ne mințim singuri. De ce? Pentru că, deși numărul comisiilor s-a redus substanțial în cadrul celor care au rămas, s-au înființat subcomisii, deci, realitatea este că nu s-a schimbat nimic. Din păcate, în realitate, profesorilor li se cer și mai multe hârtii de completat. Ultimele exemple sunt: hârtii pentru lapte și corn (formulare completate zilnic și săptămânal); hârtii pentru orele suplinite (formular, raport săptămânal – evidență dublă (aceeași) în condică și în raport). Profesorii nu mai au timp să îşi facă orele, să își pregătească lecțiile, să îşi facă planuri de lecție, să evalueze, să facă vizite la domiciliu, să întrețină o strânsă legătură cu părinții, să fie creativi și motivați pentru desfășurarea în condiții optime a procesului instructiv – educativ. Se dorește calitatea în învățământ, însă cerințele la adresa cadrelor didactice sunt din ce în ce mai multe, iar aceștia nu mai dau randamentul scontat din cauza oboselii acumulate și a timpului limitat. Lecțiile cu elevii sunt prioritare. Pentru asta ne-am obținut diplomele, pentru asta ne-am ales această profesie, pentru asta mergem zi de zi la școală, pentru asta vom rămâne nemuritori în inimile și conștiința elevilor. Ne-am umplut de comisii care au rolul doar de a aduna hârtii inutile în niște dosare peste care se aștern praful și uitarea. Ne-am săturat de fenomenul dosariada care face departajarea între profesori. În loc să fie preocupați de calitatea actului didactic și de formarea elevilor, unii profesori sunt nevoiți să alerge după punctaje pentru a obține diferite beneficii (gradația de merit). Nu punctajele și numărul de hârtii adunate la dosare ne definesc ca profesori buni, de calitate, ci actul măreț din fața elevilor noștri cărora le închinăm profesia. Inspecțiile de tip ARACIP au devenit nocive prin faptul că inventariază tot felul de documente care de fapt nu ajută la creșterea calității în educație. Calitatea în educație va crește prin munca efectivă la clasă, prin colaborarea cu părinții cu celelelalte cadre, prin conduita elevilor. Ne distrugem vederea, obosim, ne înconvoim pe scaune pentru a face tot felul de rapoarte și statistici, munca pe care ne-au impus-o alții. Privim cum învățământul se prăbușește sub maldăre de hârtii, dosare. Suntem în era tehnologiei. Ce este mai important pentru Ministerul Educaţiei Naţionale: Educația elevilor din România sau hârtiile pentru ‘dosariada’? Punctajele sau lecțiile de calitate? Profesorul sau gradatul? Elevul sau comisiile din școală? Ne dorim să fim doar profesori, nu și secretari, arhiviști, statisticieni, contabili, administratori, să avem timp să ne ocupăm de elevii noștri. Ne dorim să fim mai odihniți și mai zâmbitori, mai puțin împovărați de problemele vieții cotidiene. Ne dorim să fim dascăli de calitate. Lăsați-ne să arătăm și să fim ceea ce ne-am ales. Permiteți-ne să îi învățăm carte pe copii, căci ei sunt viitorul nostru și al acestei țări. Strâns legate de ceea ce v-am prezentat cu profunde atingeri sunt următoarele aspecte: salariile motivante; Legea 153 – o glumă proastă a guvernanților la adresa dăscălimii; profesorii care au obținut grade didactice cărora li se scad salariile; profesorii care trec la o altă treaptă de vechime care au salariile scăzute; profesori necalificați; lipsa investițiilor; lipsa internetului; lipsa calculatoarelor performante; supradimensionarea claselor (numărul de elevi la clasă); alocația bugetară insuficientă (până la 3% din PIB); finanțarea per-capita, o formă mascată de subfinanţare; elevi direcționați greșit din cauza programelor școlare învechite, stufoase, neadaptate cerințelor de pe piața muncii; se pune greșit accentul pe cantitate în detrimentul calității; disponibilizări masive (Ordinul nr. 4884 ) – 4.600 de posturi în condițiile unui deficit masiv în special la personalul auxiliar și nedidactic; la Ordinul nr. 5282 nu poate fi vorba de suplimentare (tăiere fără disponibilizare), (aceasta pentru a face față lipsei fondurilor); discriminare la salarizare a personalului auxiliar și nedidactic, dar și a personalului contractual din ISJ; achitarea salariilor în pericol în fiecare lună (pentru luna noiembrie nu sunt deocamdată bani, se așteaptă rectificarea – suntem la mâna, nu a lui Dumnezeu, ci a Guvernului); normativele la personalul auxiliar și nedidactic; se preconizează desființarea after – school și/sau plata de către părinți (aceasta din cauza insuficienței fondurilor)”, a declarat Aurel Bogatu, în cadrul conferinţei de presă.

 

În judeţ există deficit de personal auxiliar şi nedidactic şi se practică învăţământul cu necalificaţi

 

De asemenea, Aurel Bogatu a mai precizat că în judeţul Călăraşi există deficit de personal auxiliar şi nedidactic şi că se practică învăţământul cu necalificaţi.

În momentul de faţă este deficit de personal auxiliar şi nedidactic la noi în judeţ şi în ţară. Pentru că unii au ieşit la pensie, postul a rămas, nu a putut fi ocupat, a plecat personalul  la muncă în Spania, Italia, posturile nu s-au ocupat, s-a dat dispoziţie să se ocupe la două posturi disponibilizate doar un post. Cu alte cuvinte, acolo unde era un post unic de femeie de serviciu, femeia pleca şi trebuia să angajezi pe jumătate de normă. Astfel se încarcă norma celorlaţi. Nu există în momentul de faţă normative pentru nedidactic şi auxiliar. Se încadrează pe normativele vechi. Cu alte cuvinte, se încarcă munca celor care au rămas în şcoală. Faţă de alte sisteme din ţară, la noi se practică învăţământul cu necalificaţi”, a spus Bogatu.  

 

Peste o sută de necalificaţi, în învăţământul călărăşean

 

Vicepreşedintele SLI Călăraşi, Emil Isvoranu, a afirmat că la nivelul judeţului nostru există peste 100 de muncitori necalificaţi în învăţământ.

„În judeţul Călăraşi avem peste o sută de necalificaţi. Şi anul trecut au fost tot peste o sută de necalificaţi la nivel judeţean. Nu este în regulă, deoarece  fie sunt necalificaţi pentru că nu şi-au terminat studiile, fie au o anumită diplomă de licenţă pe un anumit domeniu, dar ei practică la clasă o altă disciplină, deci, tot necalificaţi înseamnă că sunt. Dacă tu ca profesor nu eşti calificat pe acea disciplină, cum să ai pretenţia să îţi înveţe copiii foarte bine, când nici tu nu ai o calificare clară pe domeniul în care te-ai angajat? Noi considerăm că în acest sistem lucrăm cu copilul şi sunt nişte lucruri foarte importante pentru fiecare părinte în parte şi pentru viitor. Deci, măcar în acest sistem să avem numai oameni calificaţi”, a menţionat Emil Isvoranu.