VoHub – coaliția pentru promovarea învățământului profesional dual în România a organizat ieri, 7 mai, o întâlnire despre impactul pandemiei cu COVID-19 asupra învățământului profesional în sistem dual. La întâlnire au participat peste 70 de profesioniști activi în domeniu reprezentând Comisia Europeană, Ministerul Educației și Cercetării (MEC), ambasade, camere de comerț bilaterale, ONG-uri, cadre didactice, administrație locală și sectorul privat.

Jeroen Jutte, șeful de unitate al Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă, Politici Sociale și Incluziune a CE, a subliniat importanța sistemului educațional dual. Comisia Europeană a recomandat României să crească relevanța pe piața muncii și calitatea educației și formării profesionale. El a subliniat că CE este pregătită să sprijine România în eforturile sale de a îmbunătăți sistemul educațional dual în anii următori, prin intermediul Fondului Social European. El a mai spus că parteneriatele eficiente între părțile interesate private și cele publice vor fi foarte importante pentru creșterea atractivității învățământului profesional dual.

MEC a declarat că învățământul profesional în sistem dual trebuie reorganizat în ceea ce privește stagiile de practică pentru a asigura sănătatea copiilor. Pe parcursul acestui proces, companiile trebuie să ajusteze modul în care vor asigura aceste activități ceea ce vor genera resurse suplimentare.

Riscurile de răspândire a infecției cu virusul SARS-CoV-2 creează dificultăți de derulare a învățământului profesional în sistem dual.

Unul dintre actorii principali ai învățământului profesional în sistem dual este agentul economic. Mulți agenți economici au activitatea blocată și cu efecte grave asupra capacității lor financiare. Impactul se simte puternic în familiile care își puteau permite să le ofere o educație copilului cu ajutorul burselor oferite în acest sistem, bursa de la stat și bursa oferită de agentul economic. Sunt burse care le oferă acestor elevi dreptul la educație, la o profesie și o ieșire din sărăcie.

Riscurile la care suntem supuși ca țară sunt: creșterea ratei de abandon școlar, creșterea exploatării copilului în muncă și o scădere a numărului de specialiști pe piața muncii. Potrivit celui mai recent raport Eurostat, România este a treia țară din Uniunea Europeană în ceea ce privește abandonul școlar. Ținta propusă statelor membre pentru 2020 este reducerea abandonului școlar, sub pragul de 10% iar România încă se află la 16,4%. Costurile de școlarizare sunt principalul motiv de abandon școlar în comunitățile marginalizate. Din cauza sărăciei lucie în care se zbat, mii de familii sunt incapabile să asigure școlarizarea pentru copiii lor.

Abandonul școlar are pe termen lung efecte negative asupra dezvoltării sociale şi creşterii economice. Inovarea şi creșterea economică se bazează̆ pe o forţă de muncă calificată: reducerea ratei mediei europene de părăsire timpurie a școlii cu un punct procentual ar oferi economiei europene, în fiecare an, aproape o jumătate de milion de potenţiali tineri calificat angajaţi în plus.

Peste 760 operatori își anunțaseră intenția de a deveni parteneri de practică, în creștere cu 10% față de anul școlar actual, în paralel cu o creștere de aproape 30% a ofertei de școlarizare.  Dacă până acum pentru companii, deși foarte interesate de acest tip de școlarizare, provocarea cea mai mare a fost lupta cu mentalitatea, și anume că școala profesională este rezervată elevilor slab pregătiți, acum eforturile sunt canalizate spre menținerea angajamentului asumat față de elevii din sistemul dual. Mediului privat îi rămâne deci misiunea dificilă, dar și nobilă de a-i convinge pe elevi că a avea o meseria este una dintre cele mai importante lucruri în viață. La 14 ani, când tânărul adolescent nu simte încă importanța planificării vieții pe termen lung, părintele devine principalul partener de discuție. În echipă cu dirigintele și consilierul școlar, acesta are marea responsabilitate de a îndruma elevul către o meserie care îi poate asigura o viață independentă și care nu este, în mod iremediabil, finalul studiilor. De această dată, companiile au nevoie de sprijin pentru a-și continua misiunea.

Numărul total al elevilor înregistrați în învățământul dual este de 12.908  iar cele 8.888 de locuri alocate în planul de școlarizare 2020-2021, ca urmare a solicitărilor operatorilor economici parteneri ai unităților de învățământ, sunt în următoarele domenii de formare profesională: mecanică (peste 3.800 de locuri); turism și alimentație (peste 1.300 locuri); electric (peste 800 de locuri); electromecanică (peste 700 de locuri).

Observăm industrii grav afectate de infecția cu virusul SARS-CoV-2 și care au nevoie de sprijin pentru a răspunde nevoilor educaționale și ale pieței muncii.

Dintre subiectele discutate în cursul webinar-ului s-au regăsit: stagiile de practică – școala continuă online, însă stagiile de pregătire practică nu pot fi efectuate online. Este nevoie de a regândi modalitatea continuării acestora în condiții de siguranță; bursele elevilor – solicitarea Guvernului de a sprijini agenții economici care se află în imposibilitatea susținerii acestora; readucerea copiilor la școală/practică – spaima declanșată de pandemia cu COVID-19 îi determină să nu-și mai dorească să continue traseul educațional și să se transfere spre o meserie mai „sigură”, ce nu poate fi afectată de criză. Readucerea elevilor care din cauza sărăciei nu mai au posibilitatea de a se reîntoarce.