Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi, dr. Dan Romulus Şerban, prezent la şedinţa Comisiei de Dialog Social, a vrut să clarifice mai multe probleme semnalate de presă, în ultima perioadă, legate de unitatea sanitară pe care o are în subordine. Printre acestea s-a regăsit şi problema cezarienelor efectuate după ora 16:00. Vă reamintim că în cadrul unei conferinţe de presă, managerul Dan Romulus Şerban a declarat că intervenţiile chirurgicale efectuate pe secţia obstetrică-ginecologie, după ora 16:00, au fost făcute ilegal sau la mica înţelegere. “Tot ce s-a făcut după-amiază, după ora 16:00, până a doua zi dimineaţă, la ora 08:00, a fost ilegal. În principiu, dacă au făcut cezariene, au făcut pe barba lor. Dar legal nu aveau voie să facă”, declara managerul în urmă cu ceva timp. 

Dacă în urmă cu ceva vreme, managerul susţinea: Urgenţa, urgenţă în principiu, se trimite cu SMURD-ul (n.r. – la spitalele din Capitală) pentru că nu ai voie să intervii”, acum acesta revine şi spune că existau totuşi două excepţii: urgenţa şi nedeplasabila. Dan Romulus Şerban a explicat celor prezenţi la şedinţa Comisiei de Dialog Social cum poate un medic să “manevreze” un caz astfel încât să pară o urgenţă. Cezarienele făcute la Călăraşi, după ora 16:00, trebuie să pară a fi urgenţe pentru a putea fi decontate de Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate şi a se justifica intervenţia medicului.

Managerul ştie din experienţă: “Este destul de simplu pentru un doctor să motiveze o urgenţă”

“Au fost foarte mulţi oameni care au scris despre maternitate. Vai! Nu se mai operează în Spitalul Călăraşi după terminarea programului. Clasificarea maternităţilor s-a făcut printr-un Ordin al Ministerului Sănătăţii din 2002. Ce scrie acolo în ordinul ăla? Scrie negru pe alb: Nu ai voie să operezi anumite categorii. Şi mai scrie un lucru: Nu ai voie să operezi după terminarea programului. Operaţii de cezariene nu ai voie să faci. Cu două excepţii, că tot se discuta despre excepţii şi eu vreau să am excepţii: dacă acel caz este urgenţă sau dacă acel caz este nedeplasabil. Din 2002, noi am fost gardă de maternitate I, nimeni nu s-a sesizat că de 14 ani de zile noi suntem gradul I. S-a inflamat Călăraşiul când a auzit că suntem gradul I. Dar până acum eram gradul I şi niciunul nu băga de seamă. A trebuit să vin eu să spun. S-a inflamat toată presa. Am devenit celebru, deşi nu mai aveam nevoie. De 14 ani nu s-a sesizat nimeni. Cezariene au mai fost făcute, însă cum se proceda: venea doctorul… Ioniţă şi spunea: ‘Domnule, pe pacienta asta am văzut-o eu. Pacienta este văzută de mine şi trebuie să fac cezariană. Venea copilul pe lume la ora 6, că aşa vrea ea’. Atunci doctorul Ioniţă, pentru că era pacienta lui, începea să spună: Care sunt excepţiile? Păi urgenţa şi nedeplasabila. Să ştii că este destul de simplu pentru un doctor să motiveze o urgenţă. Vă spune totuşi un medic care are post în urgenţă. Să nu aveţi impresia că până să fie vorba de card stăteam cu bilet de trimitere ca să vină un pacient să îl internez eu la urgenţă la Floreasca, nu aveam nevoie. Ştiam aşa de bine să îmi fac foaia încât era o urgenţă, dacă veneau cei de la CAS şi mă vizitau, îmi spuneau: ‘Domnule ai fost chiar foarte curajos că ai putut să-l internezi’. Astea ţin de meseria de doctor”, a declarat dr. Şerban.

Managerul îl contrazice pe Filipescu

În ceea ce priveşte declasificarea spitalului, managerul susţine că încă sunt probleme şi gărzi neacoperite, asta după ce preşedintele Consiliului Judeţean, Răducu George Filipescu, declarase, în urmă cu o zi, că a fost rezolvată problema gărzilor, cu excepţia secţiei de pediatrie, şi se fac eforturi pentru recuperarea gradului III. „În anul 2011, spitalele au fost clasificate în gradul I, II, III, IV şi V. Spitalele judeţene au fost clasificate, la înţelegere, în gradul III. Adică unele spitale au rămas gradul III, dar cu conformare, altele erau gradul III că erau mai bune sau aveau mai mulţi specialişti. Spitalul Călăraşi a fost spital cu conformare. Spital gradul III înseamnă 25 de specialităţi medicale. La noi lipseşte specialitatea nefrologie, urologie şi avem probleme pe oftalmologie şi ORL, unde avem înţelegere cu doctorii care sunt pensionaţi. Gradul III mai înseamnă asigurarea a 11 linii de gardă. Acum spitalul nu are atâţia specialişti încât să facă 11 linii de gardă pentru că se cere de exemplu linie de gardă separată între neurologie şi psihiatrie. Nu ai voie să le combini pentru a face gadră de neuro-psihiatrie. Trebuie gardă de neurologie şi gardă de psihiatrie. Pentru o gardă ai nevoie de cel puţin trei medici, aşa spune legea. În Spitalul Călăraşi există doi medici psihiatri şi încă doi care au venit anul trecut, unul în luna aprilie şi unul în luna octombrie. Deci nu putem asigura linii de gardă. De asemenea, nu putem asigura gardă de radiologie pentru că nu avem radiologi. Ce nu mai putem să facem? ATI! Avem un singur medic ATI (doctora Farkaş a ieşit la pensie, dar din 2008 nu mai face gardă) şi doi medici din Bulgaria, iar noua doctoriţă asigură şi ea patru gărzi, restul gărzilor… la domiciliu. Asta este realitatea de la care pornim. Un tehnocrat a spus că nu îndeplinim normele. Nu avem gardă de neurologie, de psihiatrie, ATI şi radiologie. Ne pare foarte rău, vă duceţi în gradul IV. Cu gradul IV, spre deosebire de gradul III, se pierde la bugetul spitalului 10%. Efectul este unul psihologic. Vai, nu mai suntem gradul III! Catastrofal pentru Călăraşi! O umilinţă cumplită, chit că noi nu suntem în stare să facem III. Şi a ştiut toată lumea că nu avem gardă ATI, toată lumea ştia că nu avem gardă de radiologie. Dar ne păcăleam. A trebuit să vină unu de la Bucureşti să nu se spună, nu se poate. (…) Chiar dacă pierdem nişte bani, nu avem mai puţini ca anul trecut. Nu pleacă nimeni şi se angajează în continuare în sistem”, a spus managerul.

Eu singur am depus proiecte transfrontaliere – Consiliul Judeţean doar unu

Managerul Dan Romulus Şerban spune că, neavând ce face în Călăraşi, a lucrat la patru proiecte transfrontaliere pe care le-a depus deja. Dr. Şerban compară activitatea sa cu cea a Consiliului Judeţean Călăraşi: Spitalul nu este unul sărac. Spitalul Călăraşi a depus pe 15 martie patru proiecte transfrontaliere, făcute de mine, dar fără firmă de consultanţă. Două proiecte sunt cu spitalul din Silistra şi două cu spitalul din Dobrici. S-a cerut o finanţare de 5,2 milioane de euro. Sigur că nu pot garanta că vor trece cele patru proiecte. Consiliul Judeţean a depus doar un singur proiect. La Consiliul Judeţean există unitate de management formată din trei persoane. La mine nu există unitate de management. M-am gândit eu să fiu unitate de management şi am depus patru proiecte”.

“În Spitalul Călăraşi sunt oameni care au contract mai mare decât câştig eu în mână”

Despre situaţia economică, managerul Şerban spune că, în nouă luni, a reuşit să aducă 35 de miliarde lei vechi la spital, iar onorariul său nu este foarte mare: “Spitalul a primit din partea prestaţiei mele 35 de miliarde de lei vechi, din care îşi permite să achite cei 10%. Iar din suma pe care o primesc, 10% pleacă la stat şi 10% din ce rămâne îmi plătesc eu chiria p-aici. Vă spun foarte clar, că în momentul de faţă, în Spitalul Călăraşi sunt oameni care au contract mai mare decât câştig eu în mână”.

spital