Aproximativ 150 de cadre didactice din cadrul Sindicatului Liber din Învăţământul Judeţean (SLIJ) Călăraşi au participat ieri, 2 octombrie a.c., la o acţiune de protest ce s-a derulat, timp de o oră, pe platoul din faţa Instituţiei Prefectului Judeţului Călăraşi.  Acţiunea de protest a fost organizată în conformitate cu hotărârea Colegiului National al Liderilor FSLI. Potrivit deciziei Biroului Operativ al Sindicatului Liber din Învăţământul Judeţean (SLIJ) Călăraşi şi al Preşedintelui SLIJ Călăraşi, Prof. Aurel Bogatu, luni, 2 octombrie 2017, între orele 12:00-13:00 s-a  desfăşurat acţiunea de pichetare a Prefecturii Călăraşi. La aceasta acţiune vor participa aproximativ 150 de membri de sindicat. O delegaţie de sindicalişti, condusă de preşedintele SLI Călăraşi, prof. Aurel Bogatu au mers în cabinetul prefectului, George Iacob pentru a-i prezenta lista cu revendicări.

 

Principalele nemulţumiri ale salariaţilor din învăţământ sunt:

Tergiversarea elaborării  proiectului unei noi legi a educației. Conform Programului de Guvernare PSD – ALDE, o lege așteptată cu interes de către elevi, cadre didactice și părinți, este Legea Educației Naționale. Un act normativ realizat cu responsabilitate şi supus dezbaterii publice va rezolva cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de educaţie din România.

Programele şcolare sunt învechite şi neadaptate cerinţelor de pe piaţa muncii. Elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici măcar pentru a-şi gestiona singuri viaţa. Din cauza programelor, sistemul de educaţie este axat pe partea teoretică, mai puţin pe practică, iar programul elevilor este sufocant, încetinind dezvoltarea acestora. În opinia noastră, programele şcolare trebuie să fie regândite din temelii; ele trebuie adaptate la cerinţele reale ale pieţei muncii.

Calculul incorect al sporurilor. Deși conform  H.G. nr/. 38/2017 salariile de bază s-au majorat, de la data de 1 ianuarie 2017, în medie, cu 15%, calcularea sporurilor și indemnizațiilor  nu se face la salariile de bază  majorate de la 1 ianuarie 2017, ci aceste sporuri și indemnizații sunt calculate prin raportare la salariul de bază din luna decembrie 2016, ceea ce conduce la o diminuare a drepturilor salariale care se cuvin personalului didactic.

Necuprinderea, în Legea bugetului de stat pentru anul 2017, a sumele necesare pentru plata sentinţelor judecătoreşti. Conform prevederilor legale, în anul 2017, o parte a salariaţilor din învăţământ ar trebui să primească sumele restante la drepturi salariale, stabilite prin sentinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017.

Poziționarea funcțiilor didactice în grilele Legii salarizării. Conform prevederilor Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, coeficientul maxim la care poate ajunge un profesor care are o vechime de peste 25 de ani în învățământ este de 2,76, pe o scară ierarhică de la 1 la 12! Consecința directă a poziționării în treimea inferioară a grilei de salarizare va fi neatragerea tinerilor performanți către cariera didactică și prăbușirea definitivă a calității actului instructiv-educativ.

Subfinanţarea educaţiei. În momentul de față România este codașa Europei în ceea ce privește procentul din PIB alocat educației. În timp ce media în U.E. în ceea ce privește finanțarea învățământului este de aproximativ 5,2% din P.I.B., în România acesta este în jur de 4%, iar consecințele se văd.

Cuantumul pensiilor celor care au lucrat în învățământ. Pensionarii care au lucrat în sistemul de educaţie au în acest moment pensii de mizerie, situate în jurul sumei de 1.000 de lei, asta în timp ce sunt pensionari proveniți din domenii “strategice ”, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. În unele cazuri aceste pensii “speciale” au ajuns să fie mai mari decât veniturile încasate de angajaţi. Constatăm că există persoane care ies la pensie la 43 de ani, cu o pensie de peste 10.000 de lei, în timp ce pe un profesor, după 43 de ani de muncă, statul român îl “recompensează” cu o pensie de 1.500 de lei, întrucât principiul de calcul este diferit faţă de cel aplicat în cazul altor bugetari. Considerăm că singurul  principiu care trebuie să stea la baza calculului  pensiilor din România trebuie să fie cel al contributivității la fondul de pensii! Dacă nu, atunci cerem pensii speciale şi pentru profesori!