Ca urmare a afirmațiilor apărute public, conform cărora Ministerul Sănătății (MS) ar fi redus sau ar urma să reducă finanțarea destinată unora dintre pacienţii cu boli cardiovasculare, prin intermediul Programului Naţional dedicat, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) face mai multe precizări.

 

„Programul Național de Boli Cardiovasculare (care este gestionat de CNAS, nu de Ministerul Sănătății) nu are o reducere de fonduri în anul 2019, față de anul 2018. Din contră, în anul 2019 acest program beneficiază de un buget de 172 de milioane de lei, cu circa 8% mai mare faţă de cel de anul trecut – 159 de milioane de lei. Pe baza acestui buget majorat, se estimează că în acest an vor fi tratați prin programul național aproximativ 36.000 de bolnavi, față de 33.690 în anul 2018. Costul mediu este un indicator statistic care rezultă din activitatea raportată în anul precedent de unitățile sanitare prin care se derulează programul național, și poate varia în funcţie de complexitatea cazului tratat, de schemele terapeutice, materialele sanitare și dispozitivele utilizate etc. Astfel, în centrele universitare, unde sunt tratate cazurile cele mai complexe, costurile pot fi mai mari faţă de unităţile sanitare din alte judeţe. Din considerentele menţionate anterior rezultă că indicatorul ‘cost mediu’ nu este un cost fix, ci o medie a costurilor aferente tratării fiecărui bolnav inclus în program. În aceste condiții, faptul că pentru unele proceduri din programul național unitățile sanitare au reușit să scadă costul mediu înseamnă că din aceleași fonduri pot fi tratați mai mulți, nu mai puțini pacienți. Menționăm că în cadrul Programului Național de Boli Cardiovasculare achiziționarea de dispozitive medicale şi materiale sanitare specifice se face de fiecare unitate sanitară cu paturi prin care se desfășoară programul, prin achiziție publică, fiind deci exclusă posibilitatea ‘direcţionării sumelor în buzunarele unor firme abonate la bani publici’. În ceea ce privește partea de servicii medicale (internare în spital, intervenție chirurgicală etc), aceasta se finanțează prin contractul de servicii medicale spitalicești încheiat de unitatea sanitară respectivă cu casa de asigurări de sănătate, la fel ca în cazul oricărei alte internări în spital, neexistând un motiv pentru care decontarea acestor internări ar trebui să beneficieze de un regim financiar special. În acest context, fundamentarea corectă a solicitărilor de creștere a finanțării pe bolnav în cadrul Programului Național de Boli Cardiovasculare este necesară pentru a avea certitudinea că banii sunt utilizați riguros în beneficiul pacienților”, a informat Casa Națională de Asigurări de Sănătate.