Înălţarea Domnului (Ziua Eroilor) este sărbătorită în acest an pe 28 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului (Sfintele Paşti).

Din secolul al IV-lea Biserica sărbătoreşte Înălţarea într-o zi de joi, înainte de Cincizecime-Rusalii.

Despre cum S-a arătat Hristos ucenicilor şi femeilor mironosiţe după Înviere şi cum la 40 de zile de la acel moment a venit în mijlocul lor, pe când ei se aflau la Ierusalim, relatează Sfântul Evanghelist Luca. Evanghelia arată cum s-au înfricoşat ucenicii când l-au văzut, crezând că este o nălucă, iar Hristos înviat i-a liniştit, arătându-le semnele cuielor şi cerând să mănânce, apoi: I-a dus afară până spre Betania şi, ridicându-Şi mâinile, i-a binecuvântat. Şi pe când îi binecuvânta, S-a despărţit de ei şi S-a înălţat la cer. Iar ei, închinându-se Lui, s-au întors în Ierusalim cu bucurie mare. Şi erau în toată vremea în templu, lăudând şi binecuvântând pe Dumnezeu. (Luca cap. 24; 50-53)

Prin Înălţare, Hristos a împlinit misiunea pe care a avut-o de la Dumnezeu-Tatăl: să vină în lume, să Se nască, să trăiască, să sufere, să moară şi să învieze.

Înălţarea Domnului a fost un eveniment din istoria Bisericii care s-a petrecut în văzul oamenilor, în lumină şi în plină zi.

Cel puţin ucenicii Mântuitorului au fost prezenţi la Înălţarea Sa, pentru ca întreaga lume să cunoască prin ei că Iisus Hristos S-a Înălţat la cer cu trupul transfigurat prin Înviere.

După Înălţarea la cer, Apostolii au devenit martorii Lui Hristos, propovăduind Evanghelia din Ierusalim până în Palestina şi în ţările şi centrele din Marea Mediterană: Antiohia, Corint, Efes.

Cartea Faptele Apostolilor face cunoscută călătoria Sfântului Apostol Pavel la Roma. Sfântul Pavel din prigonitor al creştinilor a ajuns cel mai activ apostol, convertit după întâlnirea pe care a avut-o cu Hristos înviat pe drumul spre Damasc.

Biserica Ortodoxă Română sărbătoreşte la Înălţarea Domnului şi ziua de pomenire a eroilor neamului românesc.

 

Slujbe de pomenire a eroilor neamului, cu respectarea reglementărilor stării de alertă, de Înălţarea Domnului

 

Mai multe slujbe de pomenire a eroilor, cu respectarea reglementărilor actuale din starea de alertă, vor fi oficiate astăzi, la sărbătoarea Înălţării Domnului, în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele, la troiţele şi monumentele închinate acestora, din ţară şi din străinătate.

La sărbătoarea ‘Înălţării Domnului’ şi Ziua Eroilor din ziua de joi, 28 mai 2020, după Sfânta Liturghie, vor fi oficiate, cu respectarea reglementărilor actuale din starea de alertă, slujbe de pomenire a eroilor neamului românesc în toate catedralele, bisericile, mănăstirile, cimitirele şi monumentele închinate acestora din ţară şi străinătate. La ora 12,00, clopotele bisericilor ortodoxe vor fi trase în semn de recunoştinţă faţă de eroii care s-au jertfit pentru neam, credinţă şi ţară, anunţă Patriarhia Română.

Pomenirea eroilor neamului românesc la praznicul Înălţării Domnului a fost hotărâtă de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1920, decizia fiind consfinţită prin alte două Hotărâri Sinodale din anii 1999 şi 2001, prin care această zi a fost proclamată sărbătoare naţională bisericească.

Prin Legea 379/2003 privind regimul mormintelor şi operelor comemorative de război, cea de-a patruzecea zi de la Sfintele Paşti, sărbătoarea Înălţării Mântuitorului Iisus Hristos, a fost proclamată Ziua Eroilor, ca sărbătoare naţională a poporului român.

Potrivit Patriarhiei Române, la fiecare Sfântă Liturghie săvârşită în bisericile ortodoxe sunt pomeniţi eroii, ostaşii şi luptătorii români din toate timpurile şi din toate locurile, care s-au jertfit pe câmpurile de luptă, în lagăre şi în închisori, pentru apărarea patriei şi a credinţei creştine, pentru întregirea neamului, libertatea şi demnitatea poporului român.

Catedrala Naţională din Bucureşti este ridicată, de asemenea, în memoria eroilor, primul dintre cele două hramuri ale sale fiind Înălţarea Domnului.

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici sărbătoresc, astăzi, la 40 de zile de la Paşte, Înălţarea Domnului, fapt petrecut, potrivit Scripturilor, pe Muntele Măslinilor de lângă Ierusalim, unde Iisus şi-a chemat apostolii pentru o ultimă binecuvântare. (sursa: Agerpres)

Obiceiuri populare de Înălţarea Domnului

 

Înălţarea Domnului la cer este o mare sărbătoare creştină. Totul se bucură în această sfântă zi: oamenii, care participă la Sfânta Liturghie şi petrec apoi, bucurându-se împreună cu familia şi prietenii, codrii şi câmpurile înverzite, holdele de grâu, dar şi caii, care, pedepsiţi pentru lăcomie, primesc acum iertare…

Timp de patruzeci de zile după Învierea Sa, Domnul Hristos a rămas cu ucenicii Săi, învăţându-i şi pregătindu-i să devină propovăduitori iscusiţi ai Evangheliei. Apoi, S-a înălţat la cer, promiţându-le că Îl va trimite pe Mângâietorul, Duhul Adevărului, Care S-a pogorât asupra ucenicilor la zece zile după plecarea Sa. Joi, în a şasea săptămână de la Sfintele Paşti, Biserica sărbătoreşte Înălţarea la cer a Domnului Hristos.

Cum se întâmplă şi la alte sărbători mari, mulţi obişnuiesc să ţină trei zile de sărbătoare, începând cu ajunul, adică miercuri, zi de post, continuând cu vineri, altă zi de post.

Sunt locuri în care aceste zile sunt numite, amuzant, „Bălţateleˮ, pentru că oamenii s-au obişnuit să muncească miercuri dimineaţă, începând sărbătoarea abia de după-amiază, iar vineri după prânz să lucreze. De aceea sunt „bălţate, căci au şi părţi de sărbătoare, şi părţi de zile de lucru! De Bălţate nu e bine să munceşti, ai voie doar să culegi ierburi de leac.

Prin Banat sau în Ţara Haţegului, în unele sate, se face nedeie în ziua de Înălţare. E o sărbătoare la care participă toţi oamenii din sat, dar şi rudele lor plecate prin alte părţi sau prietenii. E un prilej de a se întâlni şi de a se bucura împreună, sub binecuvântarea sărbătorii. Nu degeaba nedeii i se mai spune şi „rugă!. După slujbă, are loc o procesiune pe câmp, prilej cu care se sfinţesc recoltele. În unele locuri, se ocoleşte satul cu lanurile, apoi oamenii merg şi în pădurile din jur. Împodobirea cu flori şi spice verzi de grâu a bisericilor şi a caselor nu este doar un obicei frumos: mulţi cred că astăzi se sfinţesc holdele şi fânul.

Ca de obicei, gospodinele sunt cele mai ocupate, deoarece trebuie să facă curăţenie, să gătească şi, în ajun, să anine leuştean la porţi şi ferestre, ca să apere gospodăria de strigoi. Strigoi acum, înainte de Înălţare? Păi aşa credeau oamenii, că, odată cu Domnul, se înalţă la cer şi sufletele celor adormiţi de la Săptămâna Luminată încoace şi mereu există pericolul ca unii să rătăcească drumul! De aceea, gospodinele pregătesc bucate pe care le dau de pomană pentru sufletele celor duşi, care, ştiu ele din bătrâni, au nevoie de merinde, să nu se întoarcă din cale şi să devină strigoi.

 

Paştile cailor

 

Ei, dar nu numai oamenii se bucură acum, ci şi caii! Ei au fost pedepsiţi de Maica Domnului, se spune, pentru lăcomie.

Spun legendele că Maica Domnului, după ce L-a născut pe Domnul Hristos, neavând unde-L pune, L-a înfăşat şi L-a pus în ieslea lui Crăciun, lângă cai şi boi. Boii au mâncat cât au mâncat, apoi, săturându-se, s-au culcat şi au prins a rumega. Dar caii, lacomi, au mâncat nu numai fânul din iesle, ci şi pe cel sub care Maica Domnului îl ascunsese pe Domnul Iisus, ca să nu-l găsească Irod. Mâhnită, Maica Domnului le-a menit ca, într-un an, să nu se mai sature decât în ziua de Înălţare, şi atunci numai vreme de un ceas. Astfel că oamenii au numit ziua Paştile cailor, dar, pentru că o oră nu înseamnă mare lucru, „la Paştile Cailorˮ a ajuns să însemne, în viaţa de zi cu zi, „niciodată(sursa: www.crestinortodox.ro)

foto: puterea.ro