Inspecţia Muncii se implică prin controale şi acţiuni de conştientizare, desfăşurate prin inspectoratele teritoriale de muncă, demersurilor la nivel european de combatere a cancerului profesional. Astfel, angajatorii şi din judeţul nostru care utilizează substanţe cancerigene sau amestecuri chimice care provoacă boala vor fi verificaţi.

Cancerul este considerat principala cauză a deceselor legate de muncă în Uniunea Europeană. Anual pe continent se înregistrează peste 100.000 decese provocate de cancerul profesional, ceea ce reprezintă 53% din decesele determinate de accidentele de muncă şi de bolile profesionale împreună. În România, aproximativ 50 de mii de oameni mor anual din cauza cancerului. Costurile directe ale expunerii la substante cancerigene la locul de muncă în toată Europa sunt estimate la 2,4 miliarde de euro pe an. Astfel, vor fi controlaţi angajatorii din toate judeţele care utilizează substante cancerigene sau amestecuri chimice care provoacă boala. Printre acestea se numără: azbestul, benzenul, clorura de vinil, nichelul, pulberea de lemn, produse rezultate din prelucrarea tiţeiului şi cărbunelui, fibra de sticlă. Parlamentul European a solicitat statelor membre înlocuirea substantelor care provoacă cele mai frecvente boli profesionale şi a cerut inspecţiilor muncii să intensifice iniţiativele de prevenire şi de educare care vizează creşterea gradului de sensibilizare a cetăţenilor cu privire la normele şi la procedurile de sănătate şi securitate. Activităţile economice prin care lucrătorii sunt expuşi riscului de cancer profesional sunt: agricultura, industriile extractivă, petrolieră, petrochimică, ceramică, textilă, a lemnului, de parfumuri, sticlei, cauciucului, laboratoarele de cercetare, construcţii, gaz, şantiere navale, tratamentul metalelor, transporturi aeriene şi feroviare, imprimerii, sectorul sanitar, coafor. Riscurile pentru siguranţa şi sănătatea lucrătorilor trebuie eliminate sau reduse la minimum. Angajatorii trebuie să identifice şi să evalueze riscurile pentru lucrători asociate cu expunerea la agenţi cancerigeni şi trebuie să prevină expunerea lor atunci când riscurile apar. Dacă este posibil, substanţa cancerigenă trebuie înlocuită cu o alternativă mai puţin periculoasă. În caz contrar, agenţii cancerigeni, în măsura în care este posibil din punct de vedere tehnic, trebuie să fie fabricaţi şi utilizaţi într-un sistem închis pentru a preveni expunerea lucrătorilor. În cazul în care acest lucru nu este posibil, expunerea lucrătorilor trebuie să fie redusă cât mai mult posibil printr-o serie de măsuri, cum ar fi: limitarea cantităţilor de agenţi cancerigeni manipulate la locul de muncă, limitarea numărului de lucrători expuşi sau susceptibil a fi expuşi, evacuarea acestor agenţi de la sursă prin ventilaţie locală sau generală, măsurarea concentraţiilor din aer pentru detectarea precoce a expunerilor anormale, aplicarea unor proceduri şi a unor metode de muncă adecvate, aplicarea de măsuri igienico-sanitare, delimitarea şi semnalizarea corespunzătoare a zonelor de risc, montarea de dispozitive pentru situaţii de urgenţă, depozitarea, manipularea şi transportul în recipiente etanşe şi etichetate. Evaluarea riscurilor şi măsurile de prevenire şi protecţie care se pun în practică trebuie să ţină cont de persoanele vulnerabile existente în companie: tineri, femei gravide sau care alăptează, lucrători cu afecţiuni cronice pentru care există contraindicaţii medicale.

 

Inspectorii vor verifica activităţile şi motivele pentru care angajatorii utilizează agenţi cancerigeni

 

 

Angajatorul este obligat ca, pentru orice activitate în care există risc de contaminare cu agenţi cancerigeni, să ia măsuri adecvate pentru a se asigura că lucrătorii nu mănâncă, nu consumă alimente şi nu fumează în zonele de lucru în care există riscul contaminării cu substanţe cancerigene şi să le pună la dispozitie grupuri sanitare şi duşuri suficiente. Pentru unele activităţi, este posibilă şi o creştere sensibilă a expunerii. Conform acestei ipoteze şi plecând de la premisa că toate măsurile tehnice şi de protecţie colectivă au fost deja luate, este obligatoriu ca lucrătorii care desfăşoară astfel de activităţi să dispună de echipament individual de protecţie adaptat riscurilor şi să poarte corect acest echipament atât timp cât expunerea persistă. Angajatorul este cel care pune la dispoziţia lucrătorilor acest echipament, în mod gratuit, asigură întreţinerea lui şi supraveghează modul în care este utilizat. Trebuie prevăzute locuri special amenajate pentru depozitarea separată a echipamentului individual de protecţie de îmbrăcămintea de stradă. Trebuie depozitat corect în locuri bine stabilite şi trebuie verificat şi curăţat dacă este posibil înainte şi obligatoriu după fiecare utilizare. Angajatorul trebuie să ia măsurile corespunzătoare pentru ca fiecare lucrător să primească o pregătire suficientă şi adecvată, bazată pe toate cunoştinţele disponibile, în special sub formă de informaţii şi instrucţiuni despre: riscurile potenţiale pentru sănătate, inclusiv riscurile adiţionale cauzate de consumul de tutun, măsurile care trebuie luate pentru prevenirea expunerii, regulile de igienă, purtarea şi utilizarea echipamentului, procedurile în caz de incidente şi pentru prevenirea acestora, etichetarea clară şi lizibilă a ambalajelor şi a instalaţiilor care conţin agenţi cancerigeni, informaţiile cuprinse în lista nominală care îl privesc personal, informaţiile colective anonime despre rezultatul examenelor medicale.  Inspectorii de muncă vor verifica: activităţile şi motivele pentru care angajatorii utilizează agenţi cancerigeni, cantităţile din substanţele fabricate sau utilizate care conţin agenţi cancerigeni, numărul lucrătorilor expuşi, măsurile de prevenire luate, tipul echipamentului de protecţie utilizat, natura şi gradul expunerii, cazurile de înlocuire a agenţilor cancerigeni, lista nominală actualizată a lucrătorilor implicați în activităţile pentru care rezultatele evaluării de risc evidenţiază un risc pentru sănătatea sau securitatea lor, cu precizarea expunerii la care ei au fost supuşi, examenele medicale efectuate. De asemenea, Inspecţia Muncii susţine Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului de anul acesta care a fost stabilită în data de 4 februarie 2017.