Astăzi, 15 noiembrie, am intrat în Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului, care va dura până la 24 decembrie.

Sărbătoarea Naşterii Domnului a fost prăznuita împreună cu Botezul lui Hristos până la mijlocul secolului al IV lea. La sfârşitul acestui secol, Crăciunul a devenit sărbătoare distinct, prăznuit pe 25 decembrie.

La început, perioada de postire nu era la fel pentru toţi creştinii. Unii se nevoiau doar şapte zile, iar alţii posteau şase săptămâni. Durata postului Crăciunului a fost fixată în anul anul 1166, în cadrul unui Sinod local de la Constantinopol, în vremea Patriarhului Luca Hrisoverghi.

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele zece porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii. Rânduielile tipiconale prevăd că în Postul Naşterii Domnului se ajunează în zilele de luni, miercuri şi vineri: consumăm fie legume, fie fructe, uscate ori fierte, dar fără untdelemn. Marţea şi joia se pot mânca fierturi cu untdelemn, iar în fiecare sâmbătă şi duminică, până pe 20 decembrie, se dezleagă la peşte şi vin. Dezlegare la peşte se mai face şi în zilele de sărbătoare a unor sfinţi mari.

În acest an, în Postul Crăciunului avem dezlegare să consumăm peşte în următoarele zile: 21 noiembrie (Intrarea Maicii Domnului în Biserica), 24 şi 25 noiembrie (duminică şi luni), 30 noiembrie (Sfântul Apostol Andrei), 1 decembrie (duminică), 3 decembrie (Sfântul Cuvios Gheorghe de la Cernica), 4 decembrie (Sfânta Mare Muceniţa Varvară), 6 decembrie (Sfântul Ierarh Nicolae), 7 decembrie (Sfânta Muceniţa Filofteia), 7 şi 8 decembrie (sâmbătă şi duminică), 13 decembrie (Sfântul Ierarh Dosoftei), 14 şi 15 decembrie (sâmbătă şi duminică), 18 decembrie (Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul), şi în alte zile când se întâmplă prăznuirea hramurilor unor biserici (de exemplu, 12 decembrie, Sfântul Ierarh Spiridon).