Sunt locuitorii județului Călărași obișnuiți să recicleze? La o privire scurtă am putea spune că nu prea. Dar dacă privim în detaliu? Ce s-a făcut până acum în direcția aceasta și care sunt pașii care ar trebui să urmeze? Pentru a răspunde la aceste întrebări, Asociația CSR Nest a organizat o serie de focus grupuri în şapte județe din sudul României cu privire la situația colectării separate și atitudinea pe care o au oamenii cu privire la aceasta.

Asociația CSR Nest a fost înființată în 2010 cu scopul de a contribui la dezvoltarea socio-economică, culturală și educațională a României. Aceasta oferă soluții și servicii mediului de afaceri și organizațiilor societății civile în domenii precum responsabilitate socială, dezvoltare organizațională și comunitară, economie socială și proiecte de mediu.

În ceea ce privește proiectele de mediu, asociația are o platformă ce cuprinde trei proiecte: „Azi pentru Mâine în Comunitate”, „Azi pentru Mâine în Școală” și „Azi pentru Mâine pe Plajă”. „Azi pentru Mâine în Comunitate” este proiectul care i-a adus vineri, 6 noiembrie, la Călărași, unul dintre cele şapte județe în care se realizează studiul. La inițiativa agenției participă 22 de comunități din: Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Dolj, Ilfov, Călărași, plus municipiul București.

În Călărași, Asociația CSR Nest a făcut un focus grup la care au participat oamenii din presă, din ONG-uri și din învățământ. Am început prin a vedea cum este percepută în județul nostru colectarea selectivă a deșeurilor reciclabile față de cele menajere. Răspunsurile, din păcate, nu au adus nicio surpriză. În primul rând, până să vorbim despre selectarea deșeurilor reciclabile, mulți dintre cetățeni nu par să aibă nicio problemă cu aruncarea gunoaielor direct pe spațiul public. Apoi, în locurile în care există pubele separate pentru resturile reciclabile, în acestea se aruncă la grămadă tot gunoiul rezultat din activitățile casnice. De asemenea, firmele de salubritate ajung rar în unele locuri și preiau deșeurile amestecate. În localitățile unde situația stă cel mai prost nici măcar nu există un loc special amenajat, iar cetățenii își duc gunoaiele pe câmp.

Cum ne descurcăm cu infrastructura în acest domeniu? Cel puțin în municipiul Călărași, pare că se înmulțesc coșurile stradale de gunoi, iar pubele separate pentru deșeuri reciclabile au fost amplasate cu mai mulți ani în urmă în multiple locuri din oraș. Unii operatori de salubritate au programe prin care oferă cetățenilor saci separați pentru fracția uscată (plastic, hârtie, metal, sticlă). Însă acestea nu sunt suficiente pentru a îi convinge pe oameni să fie mai prietenoși cu mediul.

Așadar, ce este de făcut? În primul rând, cât mai mulți oameni trebuie să înțeleagă importanța colectării selective – Asociația CSR Nest și-a propus să ajungă, prin proiectul „Azi pentru Mâine în Comunitate” la cel puțin 25.000 de persoane din cele şapte județe. La focus grupul de vineri, din Călărași, s-a vorbit despre faptul că în școli există de mult timp programe care încurajează respectarea naturii, iar unii școlari duc aceste obiceiuri  din sala de clasă în sânul familiei. Pe de altă parte, pentru adulți și bătrâni ar fi nevoie de campanii de informare ceva mai insistente, realizate prin intermediul mediilor de informare pe care aceștia le folosesc, în funcție de vârstă.

Ce pot face autoritățile pentru a arăta un mai mare respect față de mediu? Chiar dacă s-au mai făcut încercări de-a lungul timpului, infrastructura din acest domeniu cu siguranță poate fi îmbunătățită, prin creșterea numărul spațiilor în care pot fi depozitate deșeurile reciclabile. De asemenea, operatorii de salubritate trebuie să nu amestece fracțiile umede (gunoiul menajer) cu cele uscate.

Un exemplu de bune practici dat de organizatorii studiului era Câmpina, unde au fost amenajate spații în care cetățenii pot duce materialele de construcții și deșeurile voluminoase precum mobilierul. A existat și un exemplu de „Așa nu!”: o localitate în care, deși exista companie de salubritate, nu se putea încheia contract cu aceasta, cetățenii fiind nevoiți să telefoneze și să cheme mașina de gunoi de fiecare dată când au nevoie.

În ceea ce privește relația pe care autoritățile ar trebui să o aibă cu cetățenii în privința colectării selective, părerile au fost împărțite: unii dintre participanții la studiu au fost de părere că cetățenii care nu au grijă de mediu trebuie sancționați, în timp ce alții au fost de părere că cei care respectă natura trebuie încurajați cu diverse beneficii – reduceri/gratuități la transportul în comun, la încărcarea autovehiculelor electrice sau la utilități.

În urma proiectului implementat de Asociația CSR Nest cu finanțare de la The Coca-Cola Foundation, prin The New World Program, în parteneriat cu Global Water Challenge, va fi realizat un ghid pentru cetățeni, care va cuprinde legislația din domeniul colectării selective și exemple de bună practică și un plan de acțiune pentru companii, cetățeni și ONG-uri. De asemenea, vor fi alese 50 de persoane sau organizații care să dezvolte un sistem de reciclare selectivă.

Dar, până la urmă, de ce trebuie să reciclăm? Pentru că deșeurile depozitate necorespunzător pot elimina substanțe care poluează pământul, apa și aerul, ca să nu mai vorbim despre faptul că unele materiale se descompun greu și urâțesc mediul. Și nu în ultimul rând, pentru că în temeiul Directivei-cadru privind deșeurile (2000/60/CE), statele membre ale Uniunii Europene au obligația de a recupera și a elimina deșeurile într-un mod care să nu pericliteze sănătatea umană și mediul, interzicând abandonarea, descărcarea sau evacuarea necontrolată a deșeurilor. România deja nu a respectat acest angajament, astfel încât împotriva ei au fost declanșate mai multe proceduri de infringement pe probleme de mediu. România are la dispoziție două luni pentru a răspunde, căci în caz contrar riscă să fie sancționată.