Nu tot ceea ce se spune despre Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici este în totalitate conform realității, declară profesorul Victor Cutuș-Mureșan, personalitate marcantă a învățământului călărășean, profesor de limba și literatura română al Colegiului Național „Barbu Știrbei” Călăraşi, fost inspector școlar și Cetățean de Onoare al municipiului Călărași. Acesta a lansat luni, 28 septembrie, la Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași cartea „Personalități exemplare – Copilăria. Adolescența. Tinerețea” în care a demitizat și prezentat viețile acestor personalități care au trăit și marcat secolul al XIX-lea în România.

Acesta a povestit că, după cum reiese din cercetările sale, Titu Maiorescu a fost un tânăr precoce și tenace: „Titu Maiorescu a fost o personalitate fabuloasă. El, după ce a absolvit patru clase, a rostit primul discurs la 11 ani. După ce a terminat patru clase primare, tatăl său l-a dus la Academia Tereziană, la Viena.

Își începea ziua de lucru la 6 jumătate și se termina rareori înainte de 23 jumătate, cu o mică pauză la prânz. Își face program zilnic să lucreze 200 de rânduri latină, 100 greacă, să învețe capitole din gramatica latină, greacă, franceză, engleză, exerciții de flaut, jumătate de oră desen și patru exemple matematice. Iar sâmbăta și duminica o oră matematică și o oră desen. Își propunea să cunoască la perfecție limbile latină, română, germană, franceză și engleză, semiperfect italiana și greaca veche, să traducă integral opera lui Lessing, printre alte multe traduceri din limbi străine, să susțină o intensă publicistică în Gazeta Transilvaniei din Brașov, să scrie o istorie universală, care i-ar fi cerut 12 ani de elaborare și o istorie a românilor de la origine până în zilele noastre în germană”.

Despre Mihai Eminescu, profesorul Cutuș spune mai întâi că acesta nu a trăit în mizerie.

„Au fost momente din viața lui dificile, dar nu putem spune că Eminescu a murit din cauza mizeriei și din cauza lipsurilor materiale. Bine zice Maiorescu: ‘Eminescu a avut întotdeauna ceea ce și-a dorit. Dacă nu îl ajuta tatăl, îl ajutau prietenii’. Gheorghe Eminovici, tatăl său, avea atâți bani încât și-a putut permite să-și trimită toți băieții în străinătate să studieze. Lui Mihai îi trimitea în fiecare lună 18 – 20 de galbeni, care era o monedă foarte puternică”.

De asemenea, contrar acuzațiilor, Mihai Eminescu nu a fost antisemit, ba chiar a lăudat inițiativele acestora și a fost împotriva abuzurilor pe care le-au suferit.

„El era împotriva minoritarilor care nu dovedeau devotament față de statul român și, în legătură cu evreii, Eminescu i-a apreciat și i-a dat ca exemplu de solidaritate. Iar când a apărut Teatrul Evreiesc la Iași a fost primul care a apreciat această inițiativă. Eminescu le reproșa evreilor două aspecte: faptul că nu desfășoară o activitate productivă, comerțul nefiind o activitate productivă, și pentru că ei nu își însușeau limba română. Nu a fost antisemit din considerente de religie și de rasă. A fost împotriva abuzurilor împotriva evreilor”, a declarat Cutuş.

Profesorul Victor Cutuș-Mureșan spune că Mihai Eminescu nu s-a născut la data de 15 ianuarie 1850, ci pe 20 decembrie 1849.

„Există un document care a rămas din partea lui Gheorghe Eminovici: ‘Astăzi, 20 dechembrie, orele 4 și 15 minute evropienești, s-a născut fiul nostru, Mihai’. (n.r. – Mama sa,) Raluca, întrebată când s-a născut Mihai, a spus ‘câteva zile înainte de Crăciun’”, a menţionat profesorul.

Profesorul povestește cum, în 1876, s-a produs o ruptură în creația lui Eminescu. Până atunci, poetul scria, la Viena, texte de mare întindere. Cea mai valoroasă creație a lui este, conform criticilor, nu „Luceafărul”, ci „Memento Mori”, cu subitlul „Panorama deșertăciunilor”, care are 1.302 versuri. „Realitatea este că, simțindu-se bolnav, și-a dat seama că nu va mai putea să continue poeme de anvergură. Atunci s-a retras într-o formulă poetică îmblânzită”, a continuat profesorul Victor Cutuș-Mureșan.

Preotul Doru Oprescu, din Parohia „Sfântul Nicolae” din localitatea Rasa, a fost invitat de către profesorul Cutuș pentru a vorbi despre viața lui Ion Creangă și a celorlalți din perspectivă duhovnicească, mai ales pentru că Ion Creangă a fost, la rândul său, diacon.

„Sfântul Paisie Aghioritul spune așa: ‘Proorocii din Vechiul Testament au fost mai mari ca mucenicii!’. Așa au fost și cei cinci corifei ai literaturii, au fost ca niște vizionari. Au dominat secolul XIX, nefiind credibili la vremea aceea sau, cel puțin, neluați în serios. Dar erau uimitori și greu de combătut. Erau foarte serioși! Creangă pornește dintr-o zonă săracă a Moldovei, erau şapte copii în familie, tatăl mort în tinerețe. Eminescu îl trage și pe Slavici, și pe Creangă după el. În mediul studențesc circula o carte numită ‘Chestiunea evreiască’, în care erau adunate textele publicate de Eminescu pe acest subiect. Absolut nimic antisemit! I s-a pus o ștampilă pentru a fi marginalizat. Ei translatează, după ei va veni vremea ateismului în sudul Europei. Ei au plecat de la lipsuri materiale, de multe ori, însă au ajuns să afirme măreții spirituale. Sunt oameni de spirit”, a afirmat preotul Doru Oprescu.

Timpul avut la dispoziție a fost scurt, așa că au rămas unele aspecte nedezbătute, însă cartea „Personalități exemplare – Copilăria. Adolescența. Tinerețea”, a profesorului Victor Cutuș-Mureșan, poate fi citită la Biblioteca Județeană „Alexandru Odobescu” din Călărași sau la liceele din oraș.