Anul 2016 începuse promițător pentru apicultori. Vremea primăvăratică de la începutul anului dădea speranțe pentru un an bun pentru crescătorii de albine, însă, din cauza schimbării radicale a condițiilor meteorologice, a fost provocat un adevărat dezastru în județul nostru, acest lucru ducând la compromiterea producției de miere. 

 Producția de miere din acest an a scăzut simțitor, în județul Călărași, în comparație cu ultimii ani, din cauza vremii nefavorabile care a afectat efectivele de albine. Vicepreședintele Asociației Crescătorilor de Albine (ACA) din Călărași, Ion Dumitru, ne-a declarat că anul acesta producția de miere a fost aproape de zero în județ și pentru că din această cauză numărul familiilor de albine ar fi putut fi diminuat, apicultorii au fost nevoiți să hrănească insectele suplimentar, acest lucru ducând la cheltuieli foarte mari. Acest an apicol a fost foarte greu din mai multe puncte de vedere. A fost un an apicol cu vreme ciudată. La culturile de rapiță ,deși au fost însâmânțate 60.000 de hectare la nivelul județului, din cauza condițiilor meteorologice, producția de miere a fost aproape de zero, am estimat noi undeva la vreo 1-2 kg/familie. Ar fi trebuit, practic, să nu scoatem acea miere din stup, pentru că oricum am venit după aceea cu hrăniri de stimulare pentru familiile de albine. La cultura de salcâm, deși au fost familiile puternice, ne-am confruntat cu aceeași problemă, vremea nefavorabilă. Cert este că producția la salcâm este zero, iar la rapiță aproape zero. În acea perioadă de trei luni, martie, aprilie, mai, albina trebuie să mănânce. Ea consumă aproximativ două kilograme și jumătate de miere pe lună. Două-trei zile înseamnă şapte kilograme de miere, în condițiile în care noi nici nu am scos mierea respectivă, a trebuit să venim cu hrăniri de completare pentru a supraviețui albina. Toate acestea sunt pierderi. Acest lucru va duce automat și la diminuarea familiilor de albine, dar nu e cazul, pentru că am mai venit noi cu siropuri de zahăr suplimentare, le-am menținut, dar cu costuri foarte mari din partea apicultorilor, la care se adaugă tratamentele acestea care se fac contra varroa, e un fel de păduche al albinei, cheltuieli cu deplasări. O singură deplasare într-o zonă apropiată ne costă între 300 şi 500 de lei. Spre exemplu, dacă ne ducem la rapiță, cheltuim patru milioane, la salcâm încă patru milioane şi ne întoarcem spre casă, încă patru milioane, sunt aproape 20 de milioane pe care îi cheltuim pe transport. Dacă mai venim cu zahărul şi tratamentele, acest cost se ridică la 30 de milioane, în condițiile în care nu am scos aproape mai nimic. Singura cultură la care s-a produs ceva a fost cea de floarea- soarelui, dar mult sub așteptări, undeva la 6 kilograme pe familie. Au mai fost ani grei, dar ca acesta parcă nu a fost niciodată. Se pare că și contractele la nivel național către Uniunea Europeană sunt foarte mici sau inexistente la unele societăți procesatoare, iar în condițiile acestea, mulți apicultori au mierea încă acasă, nevândută. Deci cheltuielile au fost făcute, iar mierea este nevândută. 90% din mierea românească se exportă”, a menționat Ion Dumitru.

Preţul mierii a scăzut la nivel de procesator

Vicepreședintele ACA din Călărași, Ion Dumitru, a mai precizat că, deşi producția a fost extrem de scăzută, preţul mierii, la nivel de procesator, nu s-a mărit, ci, din contră, a scăzut. “La nivel de procesator, prețul mierii a scăzut. Dacă anul trecut se cumpăra mierea polifloră cu 11 lei, anul acesta se achiziţionează cu 8 lei, pentru că a intrat pe piață mierea din Ucraina și China la prețuri mult mai mici. Nu cred că se va scumpi mierea. Prețul angro este 8 lei. Pe piață se dă și cu 20-25 de lei și e foarte justificat prețul deoarece producția este mică, iar cheltuielile sunt foarte mari. Cine mai vinde miere de salcâm sigur mai are de anul trecut rămasă. La nivel de prefectură am înaintat acum două-trei luni o solicitare de ajutor de minimis din partea Guvernului. Ni s-a cerut o estimare a cheltuielilor făcute și până acum nu avem niciun răspuns clar, deși a apărut pe toate site-urile că Guvernul va da 50 de lei. Din ultima discuție am înțeles că suma oferită va fi de 15 lei, tot sperăm. Practic, banii aceştia reprezintă cheltuielile care s-au făcut cu hrănirea albinelor. Banii se dau direct apicultorilor, dar cererile se fac prin direcțiile agricole. Anul acesta, cu aproximație, am avut cheltuieli în valoare de 300 de lei pe familie de albine. Dacă facem socoteala, la producția de miere suntem undeva pe zero chiar sub zero. Mulți apicultori sunt sub zero. O altă problemă cu care ne-am confruntat, însă deocamdată s-a rezolvat, ţine de tratamentele contra varroa. Am avut o perioadă în care ni s-a interzis să mai vindem medicamente prin intermediul magazinelor apicole, din cauză că substanțele acesta conțin amitrază, o substanță foarte toxică. Acum, apicultorul, pe baza unei note de comandă semnată de medicul veterinar, vine la noi cu documentele care atestă că are stupina înregistrată sanitar și îi eliberăm medicamentele. Culturile de floarea-soarelui sunt tratate cu substanțe din grupa neonicotinoidelor, substanțe foarte toxice și cu efect puternic asupra albinelor. Din cauza acesteia apar mortalități la albina adultă, afectează sistemul de orientare al albinelor. S-au făcut demersuri al nivel național, există o agenție fitosanitară de urmărire a acestor substanțe, dar nu ne ajută cu nimic, pentru că toate culturile de floarea-soarelui au fost tratate cu substanțe din această grupă. Doar noi și bulgarii mai folosim aceste substanțe. Dar în restul ţărilor din Uniunea Europeană nu se folosesc. Agronomii spun că aceste substanţe sunt foarte eficace, dar Uniunea Europeană a ajuns la concluzia că nu sunt bune”, a conchis acesta.

În Piaţa Big, preţul mierii a crescut

 Nedelia Bârbuceanu este apicultor și își vinde produsele în Piața Big Călărași de foarte mulți ani. Aceasta a fost nevoită să scumpească mierea pe care o vinde din cauză că producția a fost foarte scăzută. „Anul acesta a fost foarte greu din punct de vedere al producţiei la miere, din cauza timpului. Foarte prost a mers la salcâm şi rapiţă. La polifloră a fost mai bine, am reuşit să scot zece bidoane a câte 30 de kilograme fiecare. La salcâm am făcut miere foarte puţină, în comparaţie cu anii trecuţi. Am 95 de familii de albine, în cartierul Măgureni. Din cauză că producţia a fost scăzută, nici pe albine nu am cu ce să le hrănesc. Mi-e frică să nu le pierd, tocmai de aceea trebuie să le cumpărăm mâncare, tratamente şi e foarte greu. Am plătit 65 de lei doar pe un medicament, un flacon de 10 ml, la farmacie. Anul acesta nu ne scoatem nici cheltuiala. Nu mi-au murit albinele anul acesta, dar primăvara anului trecut am pierdut vreo şase familii de albine. Să vedem ce va fi în primăvară, sperăm la o producţie mai bună, un an mai bun. Am la vânzare miere de salcâm la 45 lei kilogramul, miere polifloră la 25 de lei kilogramul, miere de tei la 30 lei kilogramul, miere de rapiţă la 25 lei kilogramul, avem şi polen, şi propolis. Polenul pleacă de la 5 lei şi ajunge la 45 de lei, depinde de gramaj. Am crescut preţul mierii cu un leu- doi, pentru că producţia a fost scăzută. Vânzarea merge foarte prost”, a precizat aceasta.

Apicultorii din județul Călărași speră ca anul următor să fie unul mai bun și să nu fie nevoiți să mai treacă prin aceste clipe de coșmar.