Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean (CJ) Călăraşi a găzduit ieri, 08 septembrie 2016, evenimentul organizat de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC), în parteneriat cu Federaţia Internaţională a Comunităţilor Educative, evenimentul intitulat „Protecţia copilului în sistem rezidenţial-practici, modele, caracteristici ale sistemului de protecţie de tip instituţional”.  

 

La dezbatere au participat directorul general şi cel adjunct al DGASPC Călăraşi, Doiniţa Nicolae, respectiv Lavinia Grosu, preşedintele CJ, Vasile Iliuţă, preşedintele FICE România, Toma Mareş, directorul DGASPC Vaslui, Ionel Armeanu Ştefănică, dar şi reprezentanţi ai direcţiilor din Constanţa, Ialomiţa, Tulcea, Argeş şi Sectorul 5-Bucureşti.

 

Doiniţa Nicolae: „Sper ca bunele practici să se aplice în mod unitar, în toată ţara”

 

Doiniţa Nicolae a mulţumit tuturor celor prezenţi şi a declarat că îşi doreşte să nu mai există aşa de multe probleme de asistenţă socială. „Vă mulţumesc că aţi acceptat invitaţia de a fi alături de noi, la un eveniment aşa de important la nivel de ţară: asistenţa socială. Îmi doresc un schimb de experienţă, sper ca bunele practici să se aplice în mod unitar, în toată ţara şi să nu mai existe multe probleme de asistenţă socială”, a precizat aceasta.

 

Vasile Iliuţă: „Mai mult de 50% din bugetul CJ este direcţionat către protecţia copilului”

Deputatul Vasile Iliuţă a menţionat că mai mult de 50% din bugetul Consiliului Judeţean este direcţionat către serviciile ce ţin de protecţia copilului. „Bine aţi venit, la Călăraşi. Mulţumesc tuturor că sunteţi azi la Călăraşi pentru această dezbatere. Ştiu că sunt multe probleme şi cred că la Călăraşi, dacă nu aveam spitalul,  aveam protecţia copilului cu probleme, dar le am pe amândouă şi cred că şi problemele din judeţele dumneavoastră sunt aceleaşi: lipsa medicilor, lipsa specialiştilor şi, de ce să nu spun, mai mult de 50% din bugetul Consiliului Judeţean este direcţionat către protecţia copilului. Împreună cu echipa de la Călăraşi încercăm să rezolvăm problemele care vin din partea socială a judeţului. Sper că astăzi veţi lua nişte decizii care să ajute Călăraşiul prin experienţa pe care celelalte judeţe o pot aduce în această dezbatere, pentru ceea ce înseamnă funcţionarea instituţională a copilului”, a spus Iliuţă.

 

Preşedintele FICE România: „Periodic ne  întâlnim  să discutăm despre situaţia şi modul în care lucrăm cu aceşti copii”

Preşedintele FICE România, Toma Mareş, a ţinut să precizeze că deşi transformările sunt foarte mari la nivelul centrelor de plasament, greutăţile încă mai există. „Dumneavoastră lucraţi în aceste centre, transformările sunt foarte mari, dar nu a fost uşor, a fost greu, dar, cât vom avea copii, vom avea şi probleme. De aceea, periodic ne  întâlnim  să discutăm despre situaţia şi modul în care lucrăm cu aceşti copii pe care dumneavoastră îi cunoaşteţi foarte bine. L-am informat şi pe domnul ministru că vom avea asemenea discuţii. Vă mulţumesc, doamna director, că aţi găzduit acest eveniment.”

 

Directorul DGASCP Vaslui: Am trecut de la un sistem în care copilul era închis, la un sistem deschis”

 

Directorul executiv al DGASPC Vaslui, Ionel Armeanu Ştefănică, a declarat că s-a trecut de la un sistem rezidenţial în care copilul era închis, la unul deschis, unde copilul are dreptul la opinie. „Mai sunt şi alţii care au probleme. Eu nu cred că învăţământul nu are probleme, toate sectoarele de activitate au. Dar sunt probleme reale cu care ne confruntăm şi care trebuie rezolvate într-un timp foarte scurt, pentru că sunt problemele copiilor, ale persoanelor adulte cu dizabilităţi şi ale bătrânilor, pe care nu le putem lăsa să se acutizeze şi după aceea să nu le mai putem rezolva. Deci, intervenţia trebuie să se facă rapid. Am sărbătorit 15 ani de relaţii permanente cu FICE Israel. În fiecare an, o delegaţie din Israel merge în România şi o delegaţie din România merge în Israel. Acolo totul se finalizează cu un simpozion, la care ambele părţi vin cu modelele de bună practică de la ei. Anul acesta, au avut loc în aprilie şi s-au desfăşurat în Israel, Bucureşti, Constanţa şi Argeş. În octombrie, o delegaţie din România va merge şi va vedea modelele de acolo. Modelele sunt diferite, dar dacă le adaptăm, putem să luăm anumite măsuri. Sistemul nostru de asistenţă socială, în momentul de faţă, se bazează, în mare parte, pe sistemul rezidenţial. Probleme foarte mari sunt peste tot. Există copii abandonaţi peste tot, există modalităţi diferite de a interveni pentru protecţia copilului abandonat, există copii în familii care sunt supuşi unor abuzuri, există copii care sunt abuzaţi de societate. Pentru toţi aceşti copii, sistemele de asistenţă socială din aceste ţări trebuie să intervină. Pe parcurs, a  existat o dezvoltare pe care dacă din interior nu o observăm, cei din exterior ar trebui să o observe şi să vadă că s-au schimbat foarte mult lucrurile. Am trecut de la un sistem rezidenţial, în care copilul era închis, la un sistem deschis, în care copilul are libertatea de a se mişca, are dreptul la opinii. Problema este cum facem integrarea copilului în familie, deoarece dacă copiii au venit în instituţii, acest lucru s-a întâmplat fie pentru că a fost abandonat, fie că familia nu are nicio posibilitate de a-l întreţine sau copilul a fost supus unor abuzuri grav.”, a conchis acesta.

 

Lavinia Grosu: „Numărul asistenţilor maternali s-a diminuat”

 

Lavinia Grosu a afirmat că, în prezent, aproximativ 1.000 de copii se află în evidenţa Direcţiei pentru Protecţia Copilului din Călăraşi şi că numărul asistenţilor maternali a scăzut. „Mă ocup de 5 ani de protecţia copilului şi de cea a adultului. Problematica este variată, complexă, dar ştim cum să ne comportăm pentru că suntem profesionişti în domeniu. În evidenţa direcţiei avem aproximativ 1.000 de copii şi mă refer la cei aflaţi în instituţiile rezidenţiale, în plasament familial şi la cei aflaţi în plasament la asistenţi maternali. Avem vreo 310 copii aflaţi în plasament  la asistenţi maternali. Numărul asistenţilor s-a diminuat, în ultima perioadă mulţi au ieşit a pensie. Suntem într-o campanie de evaluare a noilor persoane care vor fi atestate, însă este destul de dificil să găsim oameni care să întrunească condiţiile necesare. Ca urmare, numărul de asistenţi a ajuns la circa 250. În instituţii sunt prezenţi 250 de copii şi mai avem vreo 50 de adulţi cu handicap pe care trebuie să îi integrăm în sistemul rezidenţial şi cred că asta e o problemă generală. În evidenţa direcţiei avem două centre pentru  adulţi, unul la Ciocăneşti şi unul la Plătăreşti, acesta din urmă aflându-se în restructurare. Avem în municipiu şi în comunele Ştefan cel Mare şi în Dragoş Vodă, câte un centru de zi pentru copiii cu dizabilităţi, iar şi restul comunelor nu au aceste servicii”, a menţionat aceasta.

După dezbatere, s-au efectuat deplasări la Centrul pentru Copii cu Handicap Sever din municipiul nostru şi la Centrul de Plasament „Sfântul Ştefan”, situat în localitatea Perişoru.