În fiecare an, în judeţul Călăraşi, mulți copii sunt abandonaţi de părinţi încă din primele zile de viaţă. Aceştia ajung în spital, centre de plasament sau la asistenţii maternali. În tot acest timp, foarte multe familii doresc să adopte un copil, însă acest lucru durează luni întregi de aşteptare. Potrivit informațiilor oferite de Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Călărași, doar zece copii au fost adoptați, în anul 2019, în județul nostru. Sunt deschise alte 97 de dosare de adopție internă. În evidența serviciului de Asistență Maternală Management de caz pentru APM și copilul aflat în plasament, figurau, la data de 1 octombrie 2019, 226 de copii aflați în plasament la asistenți maternali. Pentru 62 de copii s-a dispus de către Tribunalul Călărași deschiderea procedurii de Adopție. La data de 30 septembrie 2019, în evidențele DGASPC figurau cu măsură de protecție specială 902 copii și tineri, potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Călărași.

Adoptarea unui copil implică o serie de elemente care trebuie luate în considerare, pentru a face acest demers. De la condițiile care trebuie îndeplinite, la procedura adopției în sine și la perioada de monitorizare, ulterior adopției, complexitatea problemei implică mai multe elemente importante.

Adopţia este operaţiunea juridică prin care se creează legătura de filiaţie între adoptator şi adoptat, precum şi legături de rudenie între adoptat şi rudele adoptatorului.

Adopţia poate fi: adopţia internă – adopţia în care atât adoptatorul sau familia adoptatoare, cât şi adoptatul au reşedinţa obisnuită în România; adopţia internaţională – adopţia ân care adoptatorul sau familia adoptatoare şi copilul ce urmează să fie adoptat au resedinţa obisnuită în state diferite, iar în urma încuviinţării adopţiei, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă obişnuită cu cea a adoptatorului;

În cursul procedurii de adopţie trebuie respectate următoarele principii: principiul interesului superior al copilului; principiul creşterii şi educării copilului într-un mediu familial; principiul continuităţii în educarea copilului, ţinându-se seama de originea sa etnică, culturală şi lingvistică; principiul informării copilului şi luării în considerare a opiniei acestuia în raport cu vârsta şi gradul său de maturitate; principiul celerităţii în îndeplinirea oricăror acte referitoare la procedura adopţiei; principiul garantării confidenţialităţii în ceea ce priveşte datele de identificare ale adoptatorului sau, dupa caz, ale familiei adoptatoare, precum şi în ceea ce priveşte identitatea părinţilor fireşti.

Atribuţiile şi serviciile sunt următoarele: asigură luarea în evidenţă a copiilor al căror plan individualizat de protecţie stabileşte ca finalitate adopţia internă; asigură sprijinul necesar şi informarea copiilor aflaţi în evidenţa sa, opinia lor fiind consemnată şi luată în considerare în raport cu vârsta şi capacitatea lor de înţelegere; oferă persoanei/familiei care îşi exprimă intenţia de a adopta informaţii complete despre procedura  de atestare, pregătire, precum şi despre serviciile de sprijin existente; asigură evaluarea persoanei/familiei care doreşte să adopte, ţinând cont de interesul superior al copilului; desfăşoară activităţi de informare şi promovare a adopţiei naţionale; asigură pe parcursul procesului de evaluare consilierea persoanelor/familiilor potenţial adoptatoare şi organizează programe de pregătire pentru acestea; asigură servicii de sprijin, consiliere şi asistenţă familiilor adoptatoare, copiilor adoptaţi şi familiei biologice; asigură urmărirea şi monitorizarea evoluţiei copilului şi a relaţiilor dintre acesta şi părinţii săi adoptivi pe întreaga perioadă prevăzută de lege; formulează şi înaintează instanţelor judecătoreşti competente cererile specifice domeniului de activitate, respectiv deschiderea procedurii de adopţie, încredinţarea în vederea adopţiei, încuviinţarea adopţiei, desfacerea şi nulitatea adopţiei şi reprezintă instituţia în aceste cauze; face demersuri pentru deschiderea procedurii adopţiei interne în condiţiile Legii nr. 273/2004 privind regimul juridic al adopţiei, republicată; pregăteşte integrarea copilului în familia adoptivă; realizează matching-ul (potrivirea) copil – familie/persoană adoptatoare în conformitate cu legislaţia în vigoare; informează şi consiliază familia naturală a copilului cu privire la efectele şi consecinţele adopţiei; sprijină familiile/persoanele atestate ca fiind apte să adopte pentru a le fi încredinţaţi copii în vederea adopţiei; acordă asistenţă familiilor sau persoanelor care au primit copii în încredinţare în vederea adopţiei pentru asigurarea dezvoltării armonioase a acestora; supraveghează aceste familii sau persoane pe perioada încredinţării copilului în vederea adopţiei, în condiţiile legii; formulează şi înaintează instanţelor judecătoreşti competente cererile specifice domeniului de activitate; urmăreşte  evoluţia copiilor adoptaţi de pe teritoriul unităţii administrativ – teritoriale în care funcţionează, precum şi a relaţiilor dintre aceştia şi părinţii lor adoptivi, pe o perioadă de cel puţin doi ani de la încuviinţarea adopţiilor pe care le-au sprijinit; colaborează cu DGASPC  din celelalte judeţe în vederea îndeplinirii atribuţiilor care îi revin.

 

Etapele procedurii de adopţie

 

Atestarea ca persoană/familie aptă să adopte

Anterior înregistrării cererii privind eliberarea atestatului, direcţia se va asigura că procedura de informare prealabilă a persoanei-familiei a fost îndeplinită. În caz contrar, direcţia va proceda în mod obligatoriu la furnizarea informaţiilor şi întocmirea documentului care atestă îndeplinirea acestei activităţi.

Cererea privind eliberarea atestatului este însoţită de următoarele documente: copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă; insotite de originale; declaraţie autentică pe propria răspundere cu privire la locuirea efectivă şi continuă pe teritoriul României în ultimele 6 luni anterioare depunerii cererii de evaluare, neexistând absenţe temporare care cumulat să depăşească trei luni; copie de pe certificatul de naştere; copie de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul , insotite de originale; copie de pe titlul de proprietate sau alt document care să ateste dreptul de folosinţă a locuinţei; certificatul de cazier judiciar; adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile nete ale solicitantului/solicitanţilor; certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice inclusiv bolile psihiatrice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice; minimum două caracterizări de la ultimul loc de muncă pentru fiecare solicitant; declaraţia soţului care nu se asociază la cererea de adopţie, cu indicarea expresă a motivelor neasocierii; declaraţie notarială pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul/solicitanţii nu este/sunt decăzut/decăzuţi din drepturile părinteşti, precum şi referitor la faptul că nu are/au copil/copii în sistemul de protecţie specială; certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul; certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice, inclusiv boli psihice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice.

Documentele prevăzute anterior se solicită şi pentru soţul adoptatorului, în situaţia în care acesta nu se asociază la cererea de adopţie.

Pentru soluţionarea cererii de evaluare pot fi solicitate orice alte documente şi informaţii considerate relevante.

Pe parcursul evaluării pot fi solicitate orice alte documente şi informaţii considerate relevante.

Eliberarea atestatului de persoană/familie aptă să adopte (atestatul este valabil pentru o perioadă de doi ani de la data emiterii).

Obţinerea atestatului nu este necesară în următoarele cazuri: pentru adopţia persoanei majore; pentru adopţia copilului de către soţul părintelui firesc sau adoptiv.

În situaţia în care solicitantul îşi schimbă domiciliul pe parcursul procesului de evaluare în raza administrativ-teritorială a altei direcţii competente să elibereze atestatul, direcţia sau, după caz, O.P.A. care a înregistrat cererea de evaluare are obligaţia transmiterii acesteia, însoţită de întreaga documentaţie existentă, direcţiei de la noul domiciliu, în termen de trei zile lucrătoare de la data la care a luat cunoştinţă de schimbarea domiciliului. În acest caz finalizarea procedurii de evaluare poate fi realizată de către direcţia de la noul domiciliu sau de către un O.P.A. cu care această direcţie a încheiat protocol de colaborare.

În perioada evaluarii  angajatorii au obligaţia de a acorda salariatului sau, după caz, salariaţilor soţ şi soţie care adoptă, timp liber pentru efectuarea evaluărilor impuse de obţinerea atestatului şi realizarea potrivirii practice, fără diminuarea drepturilor salariale, în limita a maximum 40 de ore pe an .

 

Încredinţarea în vederea adopţiei (pentru o perioadă de minimum 90 de zile) – ce este ca şi etapă/măsură pentru copil

 

La cererea de încredinţare în vederea adopţiei se anexează următoarele documente: copie de pe buletinul/cartea de identitate, permisul de şedere pe termen lung sau, după caz, cartea de rezidenţă permanentă; copie legalizată de pe certificatul de căsătorie sau hotărârea de divorţ/certificatul de divorţ, dacă este cazul; certificatul de cazier judiciar; adeverinţe de venit sau alte documente care atestă veniturile nete ale solicitantului/solicitanţilor; certificat/adeverinţă medical/medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate şi eventualele boli cronice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice; certificatul de cazier judiciar al persoanelor cu care locuieşte solicitantul; certificat/adeverinţă medicală eliberat/eliberată de medicul de familie privind starea de sănătate a celorlalte persoane cu care locuieşte solicitantul, cu menţionarea eventualelor boli cronice,inclusiv bolile psihice, însoţit/însoţită de rezultatul evaluării psihiatrice; certificatul de naştere al copilului, în copie; certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de medicul de familie în a cărui evidenţă se află; hotărârea judecătorească irevocabilă, legalizata, privind deschiderea procedurii adopţiei interne; raportul de potrivire, conţinând propunerea de sesizare a instanţei judecătoreşti pentru încredinţarea copilului în vederea adopţiei; dispoziţia şi atestatul de adoptator/familie adoptatoare apt/aptă să adopte; orice alte documente relevante în susţinerea cererii de încredinţare în vederea adopţiei.

Încredinţarea în vederea adopţiei se face de către instanţa judecătorească competentă.

 

Încuviinţarea adopţiei – ce este ca şi etapă a adopţiei

 

Cererea de încuviinţare a adopţiei este însoţită de următoarele acte: certificatul de naştere al copilului, în copie legalizată; certificatul medical privind starea de sănătate a copilului, eliberat de către unităţi publice nominalizate de către direcţia de sănătate publică; atestatul valabil al adoptatorului sau familiei adoptatoare; hotărârea judecătorească irevocabilă de încredinţare ân vederea adopţiei; certificatele de naştere ale adoptatorului sau ale soţului şi soţiei din familia adoptatoare, în copie legalizată; certificatul de căsătorie al adoptatorului sau al soţilor din familia adoptatoare, în copie legalizată; cazierul judiciar al adoptatorului sau, după caz, al fiecărui membru al familiei adoptatoare; certificatul medical privind starea de sănătate a adoptatorului, eliberat de medicul de familie pe lista căruia este înscris; documentele doveditoare cu privire la exprimarea consimţământului părinţilor fireşti, în măsura în care nu s-a pronunţat anterior o hotărâre judecătorească de încuviinţare a deschiderii procedurii adopţiei interne a copilului.

Direcţia în a cărei rază teritorială domiciliază persoana sau familia adoptatoare va avea obligaţia de a depune rapoartele finale până cel mai tarziu cu cinci zile înaintea termenului la care a fost citată pentru judecarea cauzei, precum şi, după caz, de a da instanţei judecătoreşti orice relaţii necesare pentru soluţionarea cererii de încuviinţare a adopţiei.

Instanţa judecătorească va admite cererea de încuviinţare a adopţiei numai dacă, pe baza probelor administrate, şi-a format convingerea că adopţia este în interesul superior al copilului. În termen de cinci zile de la rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a încuviinţat adopţia, direcţia care a participat la judecarea cererii de încuviinţare a adopţiei va înştiinţa în scris părintii fireşti despre aceasta.

Post – adopţia (2 ani ): rapoarte trimestriale asupra evoluţiei relaţiilor copil-persoană/familie adoptatoare; servicii postadopţie.