Familia şi prietenii l-au condus pe Ionuţ Cazan pe ultimul drum

Astăzi, 11 aprilie, familia şi prietenii şi-au luat rămas bun de la Ionuţ Cazan, tânărul din Dorobanţu, care a decis să-şi pună capăt zilelor. Lacrimile, durerea şi suferinţa s-au regăsit pe chipurile şi în sufletele celor care l-au cunoscut şi l-au iubit pe Ionuţ. Părinţi, bunici, rude, colegi şi prieteni l-au condus ieri pe tânăr pe ultimul drum, un drum trist şi apăsător, de unde nu mai există cale de întoarcere. În dimineaţa zilei 9 aprilie a.c., Ionuţ Cazan a decis să-şi încheie “socotelile” cu viaţa la numai 22 de ani şi s-a spânzurat de un copac din curtea casei unde locuia. Ionuţ era iubit de foarte mulţi prieteni şi avea toata viaţa înainte. O parte din prietenii tânărului susţin că acesta ar fi recurs la asemenea gest din cauza unei decepţii în dragoste. Mai mult decât atât, apropiaţii lui Ionuţ au mărturisit că acesta le-a spus de câteva ori despre intenţia sa de a se sinucide, dar niciodată nu au crezut că tânărul va fi în stare să facă asemenea gest. Ionuţ Cazan locuia singur în comuna Dorobanţu, părinţii săi erau divorţaţi. Apropiaţii spun că Ionuţ era o persoană sufletistă, avea întotdeauna zâmbetul pe buze şi mereu era pus pe glume pentru a-şi binedispune prietenii. Cei care l-au cunoscut pe Ionuţ au rămaş şocaţi de această veste tragică, iar mesajele de condoleanţe pe pagina de facebook a băiatului au curs fără încetare. Prietenii tânărului încearcă acum să-şi explice gestul lui Ionuţ şi nu înţeleg de ce acesta s-a sinucis, mai ales că avea 22 de ani şi toată viaţa înainte. Ieri, aproape toată comuna Dorobanţu a fost în doliu. Mai mult decât atât, primarul comunei Dorobanţu, Vasile Stoica, a fost şocat de această veste tragică şi a trimis către adresa redacţiei noastre un mesaj de condoleanţe pentru tânăr. Moartea lui Ionuţ Cazan a lăsat un gol imens în sufletele apropiaţilor, aceştia mărturisind că amintirea lui va rămâne veşnică în sufletele lor. Dumnezeu să-l odihnească în pace!   “În aceste clipe de grea încercare, cuvintele sunt de prisos. Cu durere în suflet am primit această veste tragică, care a şocat întreaga comună. Este dureros să afli că o persoană atât de tânără a decis să-şi pună capăt zilelor, mai ales că avea tot viitorul înainte. Ionuţ era un băiat respectuos, vesel şi iubit de toată lumea. Decizia lui de a-şi pune capăt zilelor a lăsat un gol imens în sufletele noastre. Singurul loc de unde nu îl poate lua nimeni este inima familiei şi a apropiaţilor, unde va rămâne veşnic. Fie ca Bunul Dumnezeu să dăruiască familiei îndoliate şi tuturor celor care l-au iubit şi l-au preţuit mângâiere şi întărire sufletească. Dumnezeu să-l odihnească în pace!” – Vasile Stoica, primarul comunei Dorobanţu   Mai jos sunt câteva din sutele de mesaje de condoleanţe care s-au regăsit pe site-ul de socializare:   “Ea merita să fie în locul lui! Sper să îl aibă pe conştiinţă toată viața! Să sfârșească de 1000 de ori în durerile pe care le-a simţit Ionuț! Te iubim, sufletule!” – Ana-Maria.   “Ooofff, Ionuţe, ce ai făcut?!?? Nu te gândeai că aveai toată viaţa înainte? De ce a trebuit să recurgi la aşa ceva?? Aveai o mamă care te iubea nespus de mult… a făcut tot ce poate face o mamă pentru copilul ei.. să te vadă fericit!! Dar tu ai ales un drum greşit! Dumnezeu să te ierte şi să te aibă în pază,copil scump!!!” – Ancuţa.   “Amintirea ta va rămâne mereu vie în sufletele noastre, Ionuț. Nu se va stinge niciodată!! Dumnezeu să te ierte, suflet bun… off, rârâitul nostru… te iubim mult, nu te vom uita niciodată!!” – Elena.   „Îți e mai bine, Ionuț? Ești mai liniștit acolo? Să știi că noi suntem terminaţi fără tine… te vrem înapoi aici, avem nevoie de tine. Îmi e dor să mă suni și să mă cerți că plâng.  Mi-e foarte dor de tine, frățiorul meeeeeu. Nu mai am cuvinte, jur… lacrimile nu mi se opresc… şi cerul plânge azi pentru tine, blegu meeu . Sau tu acum regreți? Ai realizat că nu a meritat? O să mă rog pentru liniștea ta mereu. Îți mulțumesc pentru tot sprijinul, persoană ca tine nu există. Te iubesc mult, viață! Dumnezeu să te ierte!” – Andreea.   “De multe ori ne grăbim să judecăm, analizând la rece viaţa şi gesturile care au precedat sinuciderea. Nimeni nu poate şti cu siguranţă ce era în sufletul unui astfel de om, ce zbucium şi întristare apăsătoare l-au cuprins. NU-L JUDECAŢI!!! Dumnezeu să te ierte, Ionuţ Cazan… verişorul meu!!!” – Elena.