Executivul a adoptat în ședința de joi, 25 iunie, proiectul de lege privind efectuarea unui test de proporționalitate anterior adoptării unor noi reglementări referitoare la profesii. Actul normativ aprobat transpune Directiva (UE) 2018/958 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 privind efectuarea unui test de proporționalitate înainte de adoptarea unor noi reglementări referitoare la profesii.

În acest sens se stabilește un cadru comun pentru efectuarea evaluării proporționalității înainte de a introduce noi dispoziții sau de a modifica dispozițiile legale existente care restricționează accesul la profesiile reglementate sau exercitarea acestora, în vederea asigurării bunei funcționări a pieței interne, garantând totodată un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. Acest mecanism reglementativ nu afectează competența statelor membre, în lipsa armonizării, și nici marja lor de apreciere a deciziei dacă și în ce mod reglementează o profesie, în limitele principiilor nediscriminării și proporționalității.

Directiva (UE) 2018/958  instituie un test de proporționalitate care trebuie aplicat de statele membre în momentul în care reglementează o profesie sau modifică condițiile de reglementare ale unei profesii.

Testul cuprinde următoarele criterii: natura riscurilor legate de obiectivele de interes public urmărite, în special riscurile pentru destinatarii serviciilor, inclusiv consumatori, profesioniști și părți terțe; dacă normele în vigoare, de natură specifică sau generală, cum ar fi legislația din domeniul siguranței produselor sau legislația în materie de protecție a consumatorilor, sunt insuficiente pentru a atinge obiectivul urmărit; caracterul adecvat al dispoziției în ceea ce privește aptitudinea sa de a atinge obiectivul urmărit și dacă dispoziția răspunde cu adevărat nevoii de a realiza acest obiectiv în mod coerent și sistematic și, prin urmare, abordează riscurile identificate în același mod ca în activități comparabile; impactul asupra liberei circulații a persoanelor și a serviciilor în cadrul Uniunii, asupra alegerilor consumatorilor și asupra calității serviciilor prestate; posibilitatea de a utiliza mijloace mai puțin restrictive pentru atingerea obiectivului de interes public; efectul dispozițiilor noi sau modificate, când sunt combinate cu alte cerințe care restricționează accesul la o profesie sau exercitarea acesteia și în special modul în care dispozițiile noi sau modificate, combinate cu alte cerințe, contribuie la același obiectiv de interes public și dacă sunt necesare pentru îndeplinirea acestui obiectiv.

Statele membre analizează, de asemenea, următoarele elemente, atunci când sunt relevante pentru natura și conținutul dispoziției care se introduce sau se modifică: corelarea dintre sfera de cuprindere a activităților pe care le implică o profesie sau care sunt rezervate acesteia și calificarea profesională necesară; corelarea între complexitatea sarcinilor în cauză și necesitatea ca persoanele care le practică să posede anumite calificări profesionale specifice, în special în ceea ce privește nivelul, natura și durata formării profesionale sau experiența necesară; posibilitatea de a obține calificarea profesională prin căi alternative; dacă activitățile rezervate anumitor profesii pot fi sau nu pot fi partajate cu alte profesii, și din ce motiv; gradul de autonomie în exercitarea unei profesii reglementate și impactul modalităților de organizare și supraveghere asupra atingerii obiectivului urmărit, în special în cazul în care activitățile referitoare la o profesie reglementată se desfășoară sub controlul și responsabilitatea unui profesionist calificat corespunzător; evoluțiile științifice și tehnologice care pot reduce sau crește în mod real asimetria dintre profesioniști și consumatori la nivelul informațiilor.

În acest ultim caz, statele membre evaluează efectul dispoziției noi sau al celei modificate atunci când se combină cu una sau mai multe cerințe, ținând seama de faptul că pot exista atât efecte pozitive, cât și negative, și îndeosebi următoarele: activități rezervate, titlu profesional protejat sau orice altă formă de reglementare, conform Directivei 2005/36/CE; obligații de a se supune unei dezvoltări profesionale continue; norme referitoare la organizarea profesiei, la etica profesională și la supraveghere; apartenența obligatorie la o anumită organizație profesională sau la un anumit organism, regimurile de înregistrare sau autorizare, în special în cazul în care cerințele menționate presupun deținerea unei calificări profesionale specifice; restricții cantitative, în special cerințele care limitează numărul de autorizații pentru exercitarea unei profesii sau care stabilesc un număr minim sau maxim de salariați, de cadre de conducere sau de reprezentanți care dețin calificări profesionale specifice; cerințe privind o formă juridică specifică sau cerințe care se referă la deținerea de capital sau la conducerea unei societăți, în măsura în care aceste cerințe sunt legate în mod direct de exercitarea profesiei reglementate; restricții teritoriale, inclusiv în cazul în care în anumite părți din teritoriul unui stat membru profesia este reglementată în mod diferit față de modul în care este reglementată în alte părți; cerințe care restricționează exercitarea în comun sau în parteneriat a unei profesii reglementate, precum și normele în materie de incompatibilitate; cerințe privind asigurarea sau alte mijloace de protecție personală sau colectivă în ceea ce privește răspunderea civilă profesională; cerințe privind cunoștințele lingvistice, în măsura în care acestea sunt necesare pentru a exercita profesia; cerințe privind tarifele minime și/sau maxime; cerințe privind publicitatea.