Alimentaţia inadecvată, cu deficit de vitamine şi calciu sau cea făcută după ureche au dus la creşterea continuă a numărului persoanelor din judeţul Călăraşi, depistate cu malnutriţie protein-calorică.   

 Malnutriţia reprezintă o tulburare a stării de nutriţie specifică perioadei de sugar şi copil mic, datorată insuficienţei aportului nutritiv. Aceasta se caracterizează printr-o greutate mică în raport cu vârsta, la care se asociază carenţe vitaminice şi minerale, anemia nutriţională şi rahitismul carenţial.

Potrivit consilierului superior al Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) din Călăraşi, Ionica Deacu, în judeţul nostru se află, în evidenţa medicilor de familie, un număr de 291 de cazuri de pacienţi cu malnutriţie protein-calorică. Cei mai mulţi provin din mediul rural, şi anume, 175, iar restul de 116, din mediul urban. „Din datele pe care le avem de la Spitalul Judeţean de Urgenţe (SJU) Călăraşi în vederea raportării indicatorilor fizici şi de eficienţă trimestriali, în judeţul Călăraşi, cumulat de la începutul anului, până la data de 31.07.2016, au fost trataţi, în cadrul Programului Naţional al Femeii şi Copilului- Intervenţia „Profilaxia malnutriţiei la copiii cu greutate mică la naştere şi analiza mortalităţii infantile”, 15 nou-născuţi care au primit alimentaţie specifică, din care: patru cazuri în primul trimestru şi 11 cazuri în trimestrul al doilea. În anul 2015, au fost trataţi, prin intermediul aceluiaşi program, un număr de 58 de copii nou-născuţi care, primind alimentaţia specific. La data de 31 decembrie 2015 erau în evidenţă 277 de cazuri de pacienţi cu malnutriţie protein-calorică, din care 114 în mediul urban şi 163 în mediul rural”, ne-a declarat Ionica Deacu.

Cauzele malnutriţiei la copiii de 0-3 ani

Principala cauză a malnutriţiei la copii este cea alimentară, care se împarte în două categorii: cantitativă şi calitativă. Alimentaţia calitativă cuprinde: hipogalactie maternă (depistată tardiv şi incorect tratată), malformaţii ale mamelonului, mastite, prematuritate, malformaţii congenitale, traumatism la naştere, diluţii necorespunzătoare ale formulelor de lapte praf, diete de tranziţie, prelungite după boli diareice acute. Cea cantitativă este reprezentată de: folosirea în exces a făinoaselor, folosirea laptelui degresat sau semidegresat pe o durată lungă care poate duce la carenţe de grăsimi ce se reflectă şi în carenţe de vitamine (în special A, D, E,K), carenţe de glucide (apar mai rar, atunci când se foloseşte lapte de vacă în locul formulelor de lapte praf, iar acesta este insuficient zaharat), erori în diversificarea alimentaţiei (absenţa proteinelor de origine animală; regimul vegetarian nu este unul potrivit unui organism în creştere, chiar dacă sunt oferite proteine din surse vegetale). O altă cauză a acestei boli este infecţia cronică. Infecţiile din primii ani de viaţă determină şi întreţin deficitul ponderal indiferent dacă acestea sunt respiratorii, intestinale sau cu alte localizări. Mecanismele prin care apare deficitul ponderal sunt multiple, de la inapetenţă, anorexie, până la vărsături, diaree, malabsorbţie intestinală secundară. De asemenea, este important un tratament corect al fiecărui episod infecţios. Excesul de antibiotice atât de frecvent şi deseori nejustificat are un rol major în tulburările de natură digestivă, putând conduce chiar la atrofia mucoasei intestinale cu imposibilitatea absorbţiei principiilor nutritive. Carenţele psiho-sociale sunt alte cauze care conduc la subnutriţie.

Potrivit sursei citate, toţi copiii cu vârste între 0 şi18 ani sunt monitorizaţi de către medicii de familie, indiferent dacă părinţii acestora  sunt asiguraţi sau nu.