Sub motto-ul „Suntem întotdeauna la datorie pentru dumneavoastră!”, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Barbu Știrbei” Călărași aniversează astăzi, 1 aprilie, 126 de ani de la înființarea primei structuri de pompieri cu comandă militară din această zonă a țării.

Din cauza pandemiei, aceștia nu au putut sărbători această zi ca în alți ani, organizând o „Zi a Porților Deschise” în cadrul căreia cetățenii să poată vedea echipamentele și tehnica de intervenție.
De data aceasta nu sărbătorim, dar facem tot ceea ce este posibil să vă știm în siguranță, astfel încât să putem trece bine cu toții peste această situație excepțională impusă de pandemie”, a transmis purtătorul de cuvânt al instituției, plutonier adjutant şef Ştefan-Ovidiu Tătăranu.

Acesta a transmis și un scurt istoric al acestei zile importante pentru ISU Călărași, istoric preluat de la profesorul Nicolae Țiripan: „Însemnătate: În această zi, în anul 1895, în urmă cu 126 de ani, lua ființă primă structură de pompieri cu comandă militară din zona noastră. Cel mai important moment din istoria pompierilor călărăşeni, ales pentru a marca Ziua Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ‘Barbu Ştirbei’ al judeţului Călăraşi este ziua de 1 aprilie 1895, când în urma demersurilor întreprinse de Primăria oraşului Călăraşi pe lângă Ministerul de Interne, a luat fiinţă Secţia de Pompieri, în subordinea Ministerului de Război, primul comandant militar fiind Dimitrie Rădulescu, care funcţionase ca şef al comenzii civile încă din 1885. Pentru ca Secţia de pompieri cu comandă militară, aşa cum exista şi în alte oraşe ale României, să poată lua fiinţă, prin ordinul nr. 6718/1894, Ministerul de Război punea condiţia ca Primăria oraşului Călăraşi să asigure fondurile financiare şi localul necesar. Dând curs solicitării, prin hotărârea nr. 1 din 3 ianuarie 1894, primăria înscria în bugetul exerciţiului 1894/1895 subvenţia necesară Ministerului de Război pentru o secţie de pompieri cu efectivul de oameni şi numărul de instrumente ca şi cea care funcţiona la Buzău.

A doua zi, 4 ianuarie 1894, Primăria comunei Călăraşi comunica Ministerului de Interne că a înscris în bugetul comunei pe 1894/1895 suma de 3200 lei ca subvenţie pentru Ministerul de Război pentru o secţie de pompieri cu efectivul de oameni, cai şi instrumente necesare funcţionării acesteia.

Localul solicitat va fi realizat doi ani mai târziu, acesta fiind un alt moment marcant din istoria pompierilor călărăşeni: – 15 noiembrie 1897, ziua când are loc recepţia Cazărmii Pompierilor, local format din parter şi etaj, având şi un turn de observaţie înalt de 18 metri. Chiar dacă secţia avea comandă militară, activitatea pompierilor călărăşeni era totuşi îngreunată de lipsa personalului de specialitate. Încercarea de eliminare a acestei probleme, începând cu anul 1898, prin încadrarea unor persoane care au efectuat serviciul militar la Batalionul de pompieri militari Bucureşti, nu a dat rezultatele scontate. Din acest motiv, Primăria oraşului Călăraşi, alături de alte primării din ţară, a făcut numeroase intervenţii pentru înfiinţarea unei unităţi de pompieri militari. Acest lucru se va întâmpla în anul 1925, când se admite înfiinţarea secţiei de pompieri militari, subordonată Inspectoratului Pompierilor Militari din cadrul Ministerului de Război, cu condiţia ca întreţinerea acestora să cadă în sarcina comunelor urbane.

În şedinţa din 14 martie 1925, Comisia Interimară a oraşului Călăraşi, ia în discuţie ‘militarizarea serviciului de pompieri comunali’. După ce preşedintele Gheorghe Cristodorescu, explică membrilor Comisiei Interimare că, în urma inspecţiilor făcute, s-a constatat că acest serviciu lasă mult de dorit ca organizare, că oamenii nu au pregătirea necesară şi în caz de incendiu nu sunt de mare folos, supune deliberării adresa Inspectoratului Pompierilor Militari nr. 255/1925, ca răspuns la intervenţia făcută de Primărie, prin care propune înfiinţarea unui post de pompieri miltari, în schimbul sumei de 427.000 lei pe an. Analizând situaţia, Comisia Interimară ‘Aprobă înfiinţarea unui post militar de pompieri în locul celui actual, cu un efectiv de un comandant, 1 subofiţer, 3 caporali şi 16 soldaţi cu 10 cai’, cu începere de la 1 iulie 1925. Astfel începând cu 1 iulie 1925, prin Ordinul Marelui Stat Major nr. 139, la Călăraşi ia fiinţă o secţie de pompieri militari cu un comandant în persoana sublocotenentului Popescu Ioan, adus de la Regimentul 41 Artilerie, un sergent, 2 caporali şi 17 soldaţi, aduşi de la Compania de Pompieri Bucureşti şi Secţia de Pompieri Ploieşti, toate cheltuielile privind solda militarilor, costul efectivelor, întreţinerea oamenilor şi a mijloacelor de stingere a incendiilor căzând în sarcina bugetului comunei.

Dată fiind importanţa zilei de 1 APRILIE, pentru evoluţia armei şi istoria pompierilor călărăşeni, această zi a devenit Ziua aniversară a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ‘Barbu Ştirbei’ al judeţului Călăraşi”.