Primăria Municipiului Călărași a organizat, în data de 20 august 2017, zi de duminică declarată de Biserica Ortodoxă Ziua Migrantului Român, Sărbătoarea Diasporei, în urma invitației lansate de RePatriot (un proiect de repatriere prin antreprenoriat, adresat românilor din Diaspora, lansat de Romanian Business Leaders).

 

RePatriot este un proiect de repatriere prin antreprenoriat al Romanian Business Leaders, susținut de peste 200 de lideri de business din România și Diaspora, care își propune încurajarea românilor care doresc să revină în țară, cu informații, sprijin și consiliere pentru acces rapid la oportunitățile de afaceri din România. Pentru că, în egală măsură, România are nevoie de expertiza și experiența lor. Astfel, Primăria Municipiului Călărași, în parteneriat cu mișcarea civică „Călărași Semnează pentru Basarabia” și Consiliul Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din Călărași, a organizat o serie de manifestări dedicate migranților români și călărășeni.

Sărbătoarea Diasporei a debutat la ora 08:00, cu oficierea Sfintei Liturghii la Biserica „Sfinții Împărați Constantin și Elena” (Volna), după care, de la ora 15:00 s-a desfăşurat o conferinţă de presă în cadrul sălii de ședințe a Consiliului Local Călărași, la care au participat Daniel Ştefan Drăgulin, edilul-şef al oraşului,  Marius Bostan, inițiatorul proiectului RePatriot, Mihai Dohotar, antreprenor în Grecia și România, Mirabela Miron, președinte Avisso și inițiator AVISSO, Cezar Nourescu, fondator CBN IT, Nelu Bălașa, preşedintele Consiliului Local al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Călărași, prof. Nicolae Micescu, inspector şcolar, Aurel Dobre, antreprenor, Alin Căprilă, antreprenor repatriat din Anglia, Vasile Iliuţă, preşedintele Consiliului Judeţean, senatoarea Roxana Paţurcă, senatorul Viorel Badea, părintele protopop Ramon Eugen Ilie, prefectul judeţului, George Iacob, şi cetăţeni ai municipiului Călăraşi.

 

Drăgulin: “Începând de acum, în fiecare an, ne vom alătura şi noi celorlalte localităţi din ţară care omagiază Ziua Migrantului de pretutindeni”

 

Primarul municipiului reşedinţă de judeţ, Daniel Ştefan Drăgulin, a declarat, în cadrul conferinţei de presă, că va face o tradiţie din acest eveniment, astfel că Sărbătoarea Diasporei se va desfăşura în fiecare an, la Călăraşi, de acum înainte.

“La propunerea domnului ministru, de anul acesta, instalăm această activitate. Începând de acum, în fiecare an, ne vom alătura şi noi celorlalte localităţi din ţară care omagiază, serbează Ziua Migrantului de pretutindeni. Este o onoare şi o bucurie pentru mine că astăzi (n.r. – duminică, 20 august) alături de noi avem invitaţi de pretutindeni. Totodată, alături de noi sunt prezenţi consilieri locali şi cetăţeni ai municipiului Călăraşi. Sunt convins că pe umerii noştri, ai celor care facem politică, politicienii locali sau naţionali, va fi o mare responsabilitate. Având aici doi reprezentanţi ai Parlamentului României, pe senatorii Roxana Paţurcă şi Viorel Badea, poate vor reuşi împreună să realizeze proiecte de legi care să-i avantajeze pe cei care vor să vină în ţară şi pe cei care doresc să realizeze numai lucruri bune pentru comunitatea din care sunt şi, bineînţeles, Călăraşi”,  a spus edilul-şef al oraşului Călăraşi, Daniel Drăgulin.

 

Marius Bostan: „RePatriot este o mişcare de fapt care îşi doreşte să aducă mai aproape de casă românii plecaţi”

 

Inițiatorul proiectului RePatriot, Marius Bostan, a afirmat că prin acest tip de evenimente se doreşte să aducă  mai aproape de casă românii plecaţi în străinătate.

„Astăzi (n.r. – duminică, 20 august) sunt aici în calitate de iniţiator al proiectului. RePatriot este o mişcare de fapt, care îşi doreşte să aducă mai aproape de casă românii plecaţi. În primul rând, noi am considerat că trebuie să îi aducem mai aproape de antreprenori, de cei care fac afaceri şi oameni care şi-au asumat riscul să plece şi care noi credem că şi-ar asuma şi riscul să revină şi să întreprindă lucruri în România. Pentru că aceştia sunt primii creatori de valoare economică şi revenirea lor probabil ar permite o plus valoare mai mare să rămână în ţară, în acelaşi timp ne-ar putea permite să ne plătim profesorii, să ne plătim medicii, să ne plătim elita culturală, academică. Această iniţiativă este privată. Noi am scris o scrisoare către domnul primar şi dumnealui ne-a invitat. Anul trecut au fost şapte primării care ne-au invitat, anul acesta s-au făcut 22 şi încă alte câteva zeci care au organizat manifestări, dar nu am putut noi fi prezenţi”, a precizat Marius Bostan.

 

Călărăşenii plecaţi în străinătate nu doresc să se întoarcă în ţară

 

Doi călărăşeni care lucrează în străinătate, în cadrul unor mari companii, au intrat în direct, prin intermediul unei reţele de socializare, aceştia susţinând că nu îşi doresc să se întoarcă în ţară. Este vorba despre Larisa Barbu şi Marius Cişmaşu. Larisa Barbu lucrează în domeniul investment banking, în Londra, Anglia, şi spune că revine de câteva ori pe an în ţară, pentru a-şi vedea părinţii.

„Eu, personal, mă simt foarte bine aici. Sunt în Londra de patru ani, am studiat la Universitatea din Manchester pentru trei ani şi apoi m-am angjat în investment banking, deci, eu sunt foarte bine aici, dar cred că problema aceasta ar trebui privită pe categorii sociale, pentru că vorbim de români care au o carieră foarte bine dezvoltată şi aşezată în afară şi vorbim de români care pleacă din cauza sărăciei pe care ei o au acasă în România. Problema aceasta trebuie tratată diferit pentru că nevoile sunt foarte diferite. Am terminat Colegiul Naţional ‘Barbu Ştirbei’. Părinţii mei încă sunt în Călăraşi şi mă întorc acasă de câteva ori pe an, în ultimul an destul de rar, dar vin acasă. În următorii cinci ani nu mă văd cu un job în România. Sunt sigură că mulţi români, care, deşi au o carieră aici, ar vrea să deschidă un start up în România pentru că sunt avantaje, dar birocraţia şi lipsa de transparenţă cel mai des împiedică acest lucru”, a menţionat Larisa.

Marius Cişmaşu lucrează în Suedia, în compania Ericsson. Acesta se află acolo cu soţia şi copilul. Marius a declarat că deja din primul an de când a plecat în Suedia a fost convins că nu îşi doreşte să mai revină la Călăraşi. Pentru a se întoarce în ţară, ar trebui ca în România să simtă aceeaşi atmosferă a societăţii pe care o simte în Suedia.

„Ce aţi putea face să mă atrageţi pentru a mă întoarce în România? Ar trebui să fie atmosfera pe care o simt aici, în Suedia. Este vorba despre atmosfera societăţii. Am terminat Colegiul ‘Barbu Ştirbei’ în 2001, pe urmă am făcut Politehnica la Bucureşti, după care am început şi un master, am început chiar şi un doctorat în anul 2008, dar, fiindcă mă apucasem de muncă, nu am reuşit să mă ţin şi de una şi de alta, aşa că am fost nevoit să abandonez doctoratul. Însă, între timp, verişoara mea ne-a convins pe mine şi pe soţia mea să încercăm să mergem şi în altă ţară, să vedem cum este. Aşa că în 2009 am fost acceptat la un doctorat în Suedia, în domeniul teoriei antenelor şi am acceptat, am mers acolo. A început o perioadă grea de acomodare, dar în primul an eram convinşi că nu mai vrem să ne întoarcem. Prima vizită în România a fost oarecum definitorie, mi-am dat seama că pentru ceea ce suntem noi, nişte oameni simpli, este mult mai plăcută viaţa în Suedia, fiindcă nu avem treabă decât cu ce ne interesează pe noi în viaţa noastră şi atât. Ne-a luat ceva vreme să ne adaptăm, cred că după vreo cinci ani ne-am putut considera adaptaţi la viaţa de aici. Şi a fost destul de greu. De când m-am angajat la Ericsson lucrurile s-au liniştit, simt că este destulă linişte în viaţa mea, deşi compania nu pot spune că o duce nici extraordinar de bine, şi nici că a fost linişte în companie, adică la trei luni după ce m-am angajat au fost nişte concedieri, dar eu am rămas. În primul rând, un lucru foarte important este liniştea socială. Oamenii sunt foarte agitaţi în România şi se agaţă de detalii extraordinar de mărunte, care mi se par cu totul şi cu totul neimportante pentru ceea ce au ei de rezolvat în viaţă. Acesta este un lucru pe care cred că ar trebui să îl înveţe românii, să îşi facă o listă de priorităţi cu lucurile care sunt cu adevărat importante şi să le urmeze pe acelea, să lase pe restul în pace”, a precizat călărăşeanul Marius Cişmaşu.