A venit vara şi, în mod normal, vacanța și concediul nu sunt departe. Majoritatea dintre noi asociază această perioadă cu marea, iar printre lucrurile care ne vin în minte, pe lângă apă și plaje  cu nisip, sunt și păsările marine. Iar chirele și chirighițele, alături de pescăruși, sunt prezențe vizuale și auditive legate predominant de mediul acvatic.

Familia/Genul

Aceste păsări – care în română au maimulte denumiri – chire, chirighițe sau pescărițe (în engleză toate sunt tern) sunt încadrate în mai multe genuri (dintre care la noi sunt prezente genul Sterna, Thalasseus și Sternula – chirele, Chlidonias – chirighițele, Hydroprogne și Gelochelidon – pescărițele) și alături de pescăruși sunt parte din familia Laridae. Sunt păsări zvelte, de talie mică spre medie, cu aripi lungi, înguste și ascuțite, coadă lungă și bifurcată, cioc lung și ascuțit.

Unde le vezi

Sunt răspândite pe aproape tot globul și întotdeauna legate de apă, zone marine, lacuri sau râuri, fiind conectate ecologic cu astfel de zone, prin cuibărit și hrănire. În România sunt răspândite pe întreg teritoriul, însă mai ales în zonele joase de câmpie bogate în zone acvatice. În interiorul Arcului Carpatic prezența lor este mai rară și localizată. Cea mai reprezentativă zonă este cea de sud-est, care include cursul inferior al Dunării cu lacurile aferente, zona Deltei și litoralul MăriiNegre – unde sunt prezente toate speciile care cuibăresc la noi.

Hrana

Marea majoritate a speciilor sunt ichtiofage și prind peștii prin plonjare în apă: zboară continuu la distanță mică deasupra întinderilor de apă și plonjează ca o săgeată în momentul în care zăresc un pește la suprafața apei (de obicei nu se scufundă). Unele specii însă (chirighițele) sunt preponderent insectivore, hrănindu-se în același mod ca rândunicile.

Cuibărit

Toate speciile de la noi sunt coloniale, cuibărind în zone acvatice sau în imediata lor apropiere. Cuiburile sunt rudimentare, adâncituri în sol sau construcții minimale din materiale vegetale, amplasate fie în zone de maluri (pe nisip sau pietriș), fie pe vegetația plutitoare a suprafețelor deschise de apă.

Migrație

 

În zonele mai reci sau temperate, toate speciile sunt migratoare, inclusiv cele de la noi. Cele ale căror distribuții se întind și în zone mai calde sunt sedentare în respectivele regiuni. Speciile care cuibăresc la noi pleacă de obicei toamna și iernează în sudul Mediteranei (nordul, centrul și chiar sudul Africii), adesea în zone litorale (sudul Mării Mediterane, Marea Roșie, Oceanul Indian etc.). Chira polară este considerată specia cu cea mai lungă migrație, zburând din teritoriile arctice de cuibărit până în Antarctica și înapoi în fiecare an, cea mai scurtă rută fiind de 19.000 de kilometri.

Specii reprezentative

  • Chira de baltă (Sterna hirundo)
  • Pescărița mare (Hydroprognecaspia)
  • Chira de mare (Thalasseussandvicensis)
  • Chirighița cu obraz alb (Chlidoniashybrida)

Cum le poți ajuta

Fiind specii acvatice, sunt sensibile la plasele și cârligele cu momeală pe care pescarii le abandonează în apă, existând riscul să se rănească sau chiar să moară în timp ce se hrănesc. Putem ajuta păsările acvatice, nu doar chirele și chirighițele, dacă nu lăsăm în natură urme ale trecerii noastre, fie că vorbim despre plase vechi de pescuit sau despre diferite recipiente de plastic. (sursa: https://www.sor.ro/)