La data de 30 octombrie 2019, procurorii D.I.I.C.O.T – Structura Centrală împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Bucureşti – Serviciul de Combatere a Finanţării Terorismului şi Spălării Banilor au efectuat un număr de 35 de percheziţii domiciliare pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţelor Ilfov, Călăraşi, Ialomiţa, Teleorman şi Prahova într-o cauză vizând destructurarea unui grup infracţional organizat specializat în săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declaraţii şi uz de fals.

În fapt s-a reţinut că, în perioada iulie 2018 – august 2019, membrii grupului au facilitat obţinerea, în mod fraudulos, de produse de creditare (credite de nevoi personale, credite ipotecare, carduri de credit, leasinguri auto etc.), de către persoane fizice care nu aveau loc de muncă şi care nu realizau venituri.

Astfel, respectivele persoane fizice, au solicitat acordarea de împrumuturi/credite, pretinzând, în mod mincinos, că sunt angajate şi obţin venituri salariale necesare pentru a achita ratele aferente împrumuturilor contractate.

În fapt, aceste persoane, fie nu erau angajate deloc, fie aveau contracte individuale de muncă active, însă veniturile salariale lunare realizate nu le permiteau obţinerea facilităţilor de creditare solicitate. Prezentând o situaţie nereală privind veniturile realizate, solicitanţii creditelor deveneau clienţi eligibili pentru obţinerea împrumuturilor.

Majoritatea persoanelor care au depus cereri de creditare (titularii contractelor de credit) aveau acelaşi profil social, persoane cu studii medii şi cu situaţie materială precară, unele dintre acestea fiind cunoscute cu antecedente penale.

Membrii grupului infracţional au facilitat obţinerea frauduloasă a produselor de creditare, în schimbul primirii unui „comision” variabil în funcţie de valoarea creditului obţinut de client activitatea acestora materializându-se în următoarele acte de complicitate anterioară/concomitentă: angajarea fictivă şi retroactivă a acestor persoane în cadrul mai multor societăţi comerciale controlate de grupul infracţional. Începând cu luna ianuarie 2018, membrii grupului au preluat, prin persoane interpuse, aflate în anturajul infracţional al acestora, o serie de societăţi comerciale, care derulau o activitate comercială aparent legală. Ulterior preluării, aceste societăţi nu au mai derulat nicio activitate comercială, fiind destinate exclusiv angajării fictive a persoanelor care au solicitat produsele de creditare.

Angajarea fictivă s-a realizat prin depunerea on-line a unor declaraţii fiscale (D112 – Declaraţia privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate), în cuprinsul cărora s-a specificat, în mod necorespunzător adevărului, faptul că persoanele fizice care au solicitat acordarea produselor de creditare sunt angajate de mai mult timp în cadrul acestor societăţi (perioade cuprinse între şase luni şi un an), obţinând venituri lunare considerabile. Prin depunerea acestor declaraţii fiscale s-a urmărit crearea unui istoric scriptic în câmpul muncii pentru solicitanţii împrumuturilor, astfel încât aceştia să îndeplinească condiţiile de eligibilitate impuse de instituţiile de creditare din punct de vedere al veniturilor realizate. Astfel, deşi solicitanţii creditelor nu au fost niciodată angajaţi la societăţile comerciale controlate de membrii grupului infracţional organizat, în urma depunerii declaraţiilor, aceştia au dobândit în mod fictiv şi retroactiv această calitate. De regulă, declaraţiile 112 au fost depuse cu câteva zile înainte de solicitarea produselor de creditare. În acest fel, reprezentanţii băncilor şi ai IFN-urilor au fost induşi în eroare, aceştia constatând, în momentul interogării bazei de date ANAF, faptul că solicitanţii creditelor figurau angajaţi la societăţile indicate în cererile de creditare; consilierea persoanelor dispuse să solicite acordarea de împrumuturi cu privire la unităţile bancare/IFN-urile la care trebuie să înregistreze cererile de creditare. Având în vedere că au „activat” mult timp pe linia fraudării instituţiilor de credit, membrii grupului infracţional aveau cunoştinţele necesare privind condiţiile de eligibilitate pentru acordarea împrumuturilor impuse de băncile şi IFN-urile ce funcţionează pe piaţa românească. În aceste condiţii, aceştia i-au îndrumat pe clienţi să înregistreze cererile la unităţile de creditare care au prevăzut condiţii mai puţin restrictive de acordare a facilităţilor de credit; întocmirea în fals de contracte individuale de muncă, adeverinţe de venit, rapoarte per salariat etc. şi remiterea acestor înscrisuri solicitanţilor produselor de creditare. De regulă, veniturile lunare realizate de persoanele care au solicitat acordarea împrumuturilor erau verificate de funcţionarii instituţiilor de creditare prin interogarea bazei de date puse la dispoziţie de ANAF. Au existat însă unităţi bancare şi instituţii financiare nebancare care le-au cerut clienţilor să prezinte documente de venit, situaţie în care membrii grupului infracţional au falsificat aceste înscrisuri, punându-le ulterior la dispoziţia solicitanţilor de credite pentru a face dovada calităţii de salariat şi a veniturilor realizate; deplasarea la sediile unităţilor bancare/IFN-urilor împreună cu solicitanţii împrumuturilor pentru a înregistra cererile de creditare; unii dintre membrii grupului infracţional au avut rolul de a însoţi clienţii la sediile instituţiilor de creditare pentru a înlesni procesul de înregistrare a cererilor şi pentru a se asigura că solicitanţii creditelor le vor remite partea convenită din sumele de bani obţinute; confirmarea telefonică a calităţii de angajat şi veniturilor realizate de persoanele care au solicitat produse de creditare; în situaţia în care condiţiile interne ale băncilor/IFN-urilor au impus verificarea telefonică a datelor înscrise în cererile de acordare a finanţărilor, ofiţerii de credite au apelat numerele de telefon indicate în aceste cereri ca aparţinând pretinşilor angajatori. În fapt, numerele de telefon menţionate în cererile de creditare ori în documentele de venit depuse de solicitanţi aparţineau membrilor grupului infracţional, astfel încât, odată apelaţi, aceştia au confirmat calitatea de angajat a fiecărui client în parte şi veniturile realizate de acesta.

Valoarea totală a prejudiciului cauzat instituţiilor de creditare de către persoanele angajate fictiv în cadrul societăţilor comerciale controlate de grupul infracţional organizat se ridică la suma de 3.740.817 de lei.

La data de 30 octombrie 2019 procurorii D.I.I.C.O.T – Structura Centrală au dispus reţinerea pentru o perioadă de 24 de ore a unui număr de trei inculpaţi şi măsura controlului judiciar faţă de alţi nouă inculpaţi.

De asemenea, procurorii D.I.I.C.O.T – Structura Centrală au solicitat judecătorului de drepturi şi libertăţi luarea măsurii preventive în lipsă a unui număr de doi inculpaţi.

Acţiunea a fost efectuată cu sprijinul B.C.C.O. Ploieşti, B.C.C.O Piteşti, B.C.C.O Constanţa, BCCO Târgu Mureş, S.C.C.O Dâmboviţa şi SCCO Neamţ şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei „Vlad Ţepeş”.

D.I.I.C.O.T. face precizarea că pe întreg parcursul procesului penal, suspecţii şi inculpaţii beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie.