Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului, în cadrul proiectului „Mari Personalităţi Călărăşene”, „Personalitatea lunii septembrie – Marian Neagu – istoric şi arheolog”.

 

Marian Neagu s-a născut în data de 11 septembrie 1954, la Ploiești, şi s-a stins din viaţă în data de 2 aprilie 2020, la Vălenii de Munte.

Arheolog, cercetător, istoric și muzeograf pasionat, personalitate a vieții culturale românești, coleg și prieten devotat, Marian Neagu a condus destinele Muzeului Dunării de Jos Călăraşi timp de 33 de ani.

A fost director de muzeu, dar nu această funcție l-a definit, ci faptul ca el a fost Creator. El a dat naștere unui muzeu de talie europeană, cunoscut și apreciat în lume.

A fost un om deosebit, cu o cultură clasică cum rar mai întâlnești în zilele noastre. A iubit muzeul, a iubit arheologia, a iubit cartea. A fost un păstrător de comori.

El era Magicianul, da era un „magician”, aducând mereu noi dovezi referitoare la prezența străveche a oamenilor pe teritoriul României, realizând proiecte extraordinare acolo unde nimeni nu-și închipuia că se poate și câte alte „magii”!

Un om caracterizat de o mare generozitate, apreciat la nivel internațional ca un foarte bun specialist, acesta și-a dedicat întreaga pricepere și energie arheologiei, știința căreia i s-a dăruit fără rezerve o viață întreagă, până în ultima clipă.

Marian Neagu s-a născut pe 11 septembrie 1954, la Ploiești, unde de altfel a și urmat studiile gimnaziale și liceale, cele superioare fiind parcurse în cadrul Facultății de Istorie a Universității București (1973 – 1978).

Ulterior, în perioada 1978 – 1984, a activat ca muzeograf la Secția Arheologie a Muzeului Județean Ialomița, care funcționa la Călărași, transformată în 1981 în Muzeul Județean Călărași, din 1984 preluând conducerea acestuia.

Au urmat ani de muncă asiduă pentru amenajarea expozitiei de bază – oglindă a istoriei acestor locuri. Ca urmare a descoperirilor arheologice excepţionale efectuate în zonă (Grădiştea – Ulmilor, unde a fost pusă în evidenţă cultura neolitică Boian, aşezarea eneolitică Măgura Cuneşti, Grădiştea – Coslogeni, staţiunea eponimă a culturii Coslogeni, specifică epocii bronzului, dava getică de la Piscul Crăsani, aşezarea medievală Oraşul de Floci şi cetatea bizantină Vicina – Păcuiul lui Soare) s-a realizat cu succes valorificarea lor muzeală.

În 2002 a obținut titlul științific de doctor în istorie, la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București, sub îndrumarea reputatului cercetător, dr. Silvia Marinescu – Bîlcu, rezultatele cercetărilor efectuate în cadrul acestui demers fiind valorificate publicistic în anul următor prin intermediul volumului intitulat „Neoliticul mijlociu la Dunărea de Jos”.

Eforturile sale deosebite în cercetarea și valorificarea patrimoniului cultural național au fost de altfel recunoscute în mod oficial de către Ministerul Culturii și Cultelor prin atestatele conferite, de arheolog – expert în cadrul Registrului Arheologilor și expert în bunuri arheologice și istorico-documentare. De asemenea, ca urmare a competenței sale profesionale incontestabile în domeniu, reputatul specialist a fost membru al celor mai importante comisii de specialitate care coordonează activitatea de cercetare arheologică și valorificare muzeistică a patrimoniului cultural din România, respectiv Comisia Națională de Arheologie (1996 – 2000) și Comisia Zonală a Monumentelor Istorice (1996-2000).

În activitatea sa, o atenție deosebită a fost acordată cercetărilor de teren, în calitate de coordonator sau de membru în colectiv, luând parte la săpăturile arheologice de la: Piscu Crăsani, Lunca – La Grădini, Vlădiceasca, Gălățui – Movila Berzei, Grădiștea Coslogeni, Bordușani, Căscioarele, Cunești, Sultana, Măriuța, și câte altele…

De asemenea, investigațiile de suprafaţă întreprinse în diverse zone cu potenţial arheologic situate în spațiul dunărean i-au permis evidenţierea a peste 150 de puncte şi staţiuni arheologice. În urma cercetărilor de teren derulate, reputatul specialist a scos la iveală numeroase obiecte de patrimoniu de o valoare inestimabilă, care îmbogățesc în prezent în special colecțiile unităților muzeale din cadrul Muzeului Dunării de Jos. Cele mai valoroase dintre acestea au fost valorificate desigur și în plan publicistic.

Totodată, dr. Marian Neagu a deținut și calitatea de redactor responsabil al anuarului „Cultură și Civilizație la Dunărea de Jos (1986 – 2011)”, publicație prestigioasă prin intermediul căreia au fost introduse în circuitul științific numeroase informații de importanță excepțională legate de patrimoniul cultural național și universal.

A fost inițiatorul primelor expoziții preistorice cu impact național „Civilizația Boian pe teritoriul României” – 1999, expoziție la care au participat 17 muzee din România sau „O civilizație ‘necunoscută’ – Gumelnița” – 2001, expoziție la care au participat 15 muzee din România.

În urma acestor realizări, în anul 2004 este decorat cu Meritul Cultural, clasa I (2004), de către președintele României.

Marian Neagu a fost, în egală măsură, unul din muzeologii și curatorii cărora li se datorează câteva expoziții de impact și anvergură, pentru a aminti numai „A l’aube de l’Europe: Les grandes cultures néolithiques de Roumanie” (Olten, Elveția) și „The Lost World of Old Europe” (New York, Statele Unite ale Americii; Oxford, Marea Britanie; Atena, Grecia).

Acestor realizări deosebite li se adaugă numeroasele publicații pe care le-a semnat sau editat (singur ori în colaborare) de-a lungul timpului, prin intermediul cărora au fost introduse în circuitul științific date de importanță excepțională referitoare la patrimoniul cultural național și universal.

Multe ar fi de spus și scris, dar Marian Neagu a pornit în „călătoria-cea-de-pe-urmă” pe 2 aprilie 2020, la Vălenii de Munte, unde se retrăsese în ultimii ani „pentru a scrie multele cărți”.