La nivelul judeţului Călăraşi, la sfârşitul trimestrului II 2019, se află în evidenţa Casei Judeţene de Pensii Călăraşi, un număr de 68.057 pensionari, atât din sectorul de stat (61.076 pensionari), cât şi din sectorul agricol (6.981 pensionari), potrivit informațiilor oferite de Casa Județeană de Pensii Călărași. Din totalul de 68.057 pensionari, pe categorii de pensii, situaţia se prezintă astfel:

a) pensie limită de vârstă – 51.499 beneficiari, din care: 44.993 beneficiari din sectorul de stat şi 65.06 beneficiari din sectorul agricol;

b) pensie anticipată – 186 beneficiari;

c) pensie anticipată parţială – 1.110 beneficiari;

d) pensie invaliditate – 6445 beneficiari, din care: 6.417 beneficiari din sectorul de stat şi 28 beneficiari din sectorul agricol;

e) pensie urmaş – 8.814 beneficiari, din care: 8.367 beneficiari din sectorul de stat şi 447 beneficiari din sectorul agricol.

Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute de lege. Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice). Vârsta standard de pensionare este 63 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi, stagiul minim de cotizare este de 15 ani şi stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestor coordonate se realizează printr-o creştere graduală, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.

Pensia anticipată – fără penalizarea cuantumului drepturilor de pensie. Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare. Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5 Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice). Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

Pensia anticipată parţială – cu penalizarea cuantumului drepturilor de pensie. Pensia anticipată parţială se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanelor asigurate care au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani. Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de cotizare în specialitate pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice). Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare.

O persoană poate beneficia de pensie de invaliditate dacă este încadrată într-un grad de invaliditate prin decizie emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, indiferent de stagiul de cotizare realizat în sistemul public de pensii.

În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

-de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;

-de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;

-de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

Beneficiari:

-asiguraţii care și-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;

-persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;

-elevii, ucenicii şi studenţii care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza practicii profesionale;

-persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi marii mutilaţi, ca urmare a participării la lupta pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 ori în legătură cu evenimentele revoluţionare din decembrie 1989, care erau cuprinse într-un sistem de asigurări sociale anterior datei ivirii invalidităţii din această cauză, au dreptul la pensie de invaliditate în aceleaşi condiţii în care se acordă pensia de invaliditate persoanelor care au suferit accidente de muncă.

În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii:

-până la vârsta de 16 ani;

-dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

-pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

Soţul supravieţuitor:

-la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;

-indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;

-indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut;

-care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut;

-care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut.