Centrul de Plasament „Sfântul Ștefan” Perișoru a fost înființat în anul 1976, când se numea Casa de copii cu școală generală, în clădirile și terenul donate de proprietarul D. N. Seceleanu, în anul 1927. La vremea respectivă, funcționa aici Școala de agricultură, pentru copiii din regiune, alături de care au fost crescuți și educați 60 de copii orfani din București. Din anul 1998, conform Ordonanţei de Urgenţă nr. 26 din 1997, Casa de copii s-a separat de școală și a trecut în subordinea Direcţiei Judeţene pentru Protecţia Drepturilor Copilului  (DJPDC) și a Consiliului Județean, primind numele de Centrul de Plasament Sfântul Ștefan”, potrivit Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Călărași.

Unitatea a beneficiat, începând cu anul 1991, de programul „FIL ROUGE”, derulat de Crucea Roșie Geneva și Fundația PRO VICTIMIS din Elveția.

Programul s-a derulat în două etape urmărind îmbunătățirea condițiilor de creștere și educare ale copiilor, stabilirea unor legături afective între copiii din centru și familii din Elveția, perfecționarea metodică a educatorilor și organizarea vacanțelor copiilor.

Construirea celor opt vile destinate copiilor a făcut posibilă trecerea de la sistemul de tip internat, la sistemul de tip „familial” de creștere și educare a copiilor.

 

Locaţia, descrierea clădirii, utilizarea spaţiilor, condiţiile materiale oferite beneficiarilor

 

Centrul de Plasament „Sfântul Ştefan” este situat în comuna Perisoru, județul Călărași. Centrul cuprinde: opt vile pentru copii: cinci cu câte 12 locuri şi încă trei cu câte 16 locuri, fiecare cameră având câte două – trei locuri. Copiii servesc masa în cadrul vilei, în dotările căreia există aragaz, frigider, veselă, aparatură electrocasnică. Fiecare vilă dispune de spațiu pentru vizionări TV, activități culturale.

104 copii și tineri sunt beneficiarii Centrului de Plasament „Sfântul Ştefan”, cu vârste între 3 şi 25 ani, cea mai mare parte dintre ei cu o stare de sănătate bună; există și câțiva copii și tineri cu dizabilități (cu ceritificate de handicap). Toţi aceşti copii sunt înscrişi şi frecventează cursurile şcolii de masă, beneficiind din partea şcolii de profesor de sprijin. În timpul anului şcolar, în centru rămân doar şcolarii, ceilalţi locuind în internatele unităţilor de învăţământ unde frecventează. Din totalul de 104 copii şi tineri, doar zece nu păstrează deloc legătura cu familia, deoarece părinţii sunt decedaţi sau necunoscuţi.