Postul Paștelui 2020 va începe cu nouă zile mai devreme față de anul 2019, iar de această perioadă sunt legate foarte multe obiceiuri, tradiții și superstiții.

 

Postul Paștelui 2020 va începe în data de 2 martie 2020 și este cel mai lung și mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe Române. Postul Paştelui se ține fără carne şi lactate, iar în cele 40 de zile sunt doar două zile de dezlegare la peşte, de Buna Vestire şi de Florii, faţă de postul Crăciunului, când sunt 15 zile cu dezlegare la peşte.

 

Tradiții în Postul Paștelui 2020

 

Conform credinței populare, Postul Paștelui este împărțit în două perioade: Postul Păresimilor, care ține până în Duminica de Florii și Postul Paștelui, reprezentat de ultima săptămână, Săptămâna Mare.

În Postul Paștelui credincioșii se abțin de la alimentele interzise (carne, ouă, pește, brânză, lapte), dar, totodată, adoptă o atitudine spirituală, fiind îndemnați la rugăciune și purificare sufletească. În fiecare sâmbătă, au loc slujbe pentru pomenirea morților. Femeile duc la biserică prescuri. În Sâmbăta Mare, dimineața, duc la biserică o prescură mai mare și o sticlă de vin. Prescura urmează a fi tăiată în bucățele mici, stropite cu vin. Noaptea, după slujba de Înviere, acestea sunt împărțite credincioșilor.

Se spune că de la postul propriu-zis pot fi scutiți copiii, femeile gravide, lăuzele și bolnavii, însă asta nu înseamnă că se pot lipsi de postul spiritual și de rugăciuni. Totodată, în Postul Paștelui nu se fac nunți, botezuri și nu se țin petreceri. În Postul Paștelui nu se cântă și nu se dansează. Potrivit rânduielilor bisericești, această perioadă de post amintește de suferințele lui Hristos pe cruce. Astfel în această perioadă pentrecerile sunt considerate nepotrivite.

O semnificaţie foarte importantă o are Joia Mare din Săptămâna Patimilor. Din această zi, ţăranii încetează lucrul la câmp şi se concentrează asupra casei și curţii, pentru ca totul să fie curat. Tot în Joia Mare, femeile încep să pregătească pasca şi să vopsească ouăle.

 

Postul Paștelui 2020. Când nu se fac nunți și botezuri

 

Calcularea datei la care creștinii sărbătoresc Paștele ține două fenomene naturale, unul cu dată fixă – echinocțiul de primăvară, iar altul cu data schimbătoare – luna plină. Aceasta din urmă face ca data Paștelui să varieze în fiecare an. În plus, utilizarea a două calendare diferite explică decalajul acestei sărbători la catolici și ortodocși. Biserica Catolică se raportează la echinocțiul de primăvară după calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă calculează același eveniment astronomic după calendarul iulian, pe stil vechi.

Astfel nu se fac nunţi şi botezuri: miercurile și vinerile de peste an, în afara celor cu dezlegare; Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul – 29 august; Înălțarea Sfintei Cruci – 14 septembrie; Postul Sfintelor Paști – 2 martie – 18 aprilie; Postul Sfinților Petru și Pavel – 15 iunie – 28 iunie;

Postul Adormirii Maicii Domnului – 1 august – 14 august;

Postul Nașterii Domnului – 14 noiembrie – 24 decembrie.

Când pică Paștele în 2020 și în anii următori:

Paştele ortodox 2020 – duminică 19 aprilie

Paştele ortodox 2021 – duminică 2 mai

Paştele ortodox 2022 – duminică 24 aprilie

Paştele ortodox 2023 – duminică 16 aprilie

Paştele ortodox 2024 – duminică 5 mai

Paştele ortodox 2025 – duminică 20 aprilie

(Sursa: https://verdict.ro)