Cadrele didactice ale Colegiului Naţional „Barbu Ştirbei” din municipiul Călăraşi au participat, recent, la cursuri de formare, care s-au desfăşurat în Sevilla şi Barcelona, din Spania.

 Potrivit profesoarei Adela Barz, în luna mai a acestui an a avut loc cursul „Creative & critical thinking development in learners”, în Sevilla, Spania. Acesta este un proiect desfăşurat în cadrul componentei Programului de Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii -Erasmus +, lansat de Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale şi se adresează cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar, având ca scop îmbunătăţirea calităţii educaţiei şcolare, prin participarea acestora la stagii de formare continuă, într-o altă ţară europeană. Obiectivele pedagogice ale cursului „Creative & critical thinking development in learners” au fost incitante şi s-au pliat perfect pe necesităţile actuale ale liceenilor, de dezvoltare profesională şi personală. Aceste obiective au fost realizate, în special, prin activitate practică, folosind metode activ – participative, inovatoare.

Participanţii au promovat valorile culturale şi spirituale proprii

Astfel, profesorii din trei ţări (Finlanda, Slovenia, România) au avut o şansă reală de a prezenta şi promova valorile culturale şi spirituale proprii, precum şi particularităţile sistemului educaţional. Participarea la acest stagiu reprezintă o reuşită pentru Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei”, dar şi un impuls pentru cadrele didactice din această unitate de învăţământ, de a accesa aceste tipuri de formare profesională. Pe lângă activităţile privind stimularea gândirii creative şi a celei critice, profesorii  au discutat şi despre programarea neuro-lingvistică în educaţie, au participat la excursii culturale, prin intermediul cărora au vizitat diverse expoziţii şi au admirat o parte dintre obiectivele turistice importante ale Sevilliei, printre care se numără: Turnul de aur, fostul sediu al parlamentului andaluz, Plaza de Toros, Pavilionul Argentina, turnul Schindler. Cu alte cuvinte, nu a fost doar un curs de formare în cadrul unui proiect, ci şi un mod de îmbogăţire afectivă, culturală.

„În urma participării la cursul asigurat de programul Erasmus+, ne-am dezvoltat abilitatea de a lucra într-o echipă europeană, am făcut cunoştinţă cu cele mai bune practici din şcolile altor ţări europene în procesul de învăţare activă centrate pe elev, am schimbat idei şi am discutat probleme”, a declarat profesoara Marilena Decu.

„Toate activităţile au fost bazate pe angajarea interactivă a cursanţilor. Astfel, ne-am consolidat cunoştinţele despre curriculum, ne-am dezvoltat noi competenţe pedagogice de aplicat la clasa, metode – tehnici moderne de lucru, aspecte ce vor îmbunătăţi calitatea actului instructiv – educativ şi am devenit mai receptive la diversitatea socială, lingvistică şi culturală”, a precizat profesoara Irina Constantin.

„Impactul pozitiv al acestui proiect asupra participanţilor se reflectă în dezvoltarea individuală a fiecărui participant din punct de vedere profesional şi social, aspect ce influenţează pozitiv activitatea instituţiei aplicante. Am avut posibilitatea să facem schimb de experienţă cu profesori din alte instituţii europene și să ne raportăm la valorile promovate în școlile lor”, a menţionat profesoara Elena Vișan.

„Participarea la acest curs a avut un impact semnificativ asupra dezvoltării competențelor profesionale, personale şi a carierei, atât prin atingerea obiectivelor cognitive ale cursului, prin îmbunătățirea abilităților de comunicare, prin posibilitatea unor viitoare colaborări la nivelul parteneriatelor europene, cât şi prin achiziția de noi informații, în scopul realizării unor activităţi atractive şi implicării active a elevilor în procesul instructiv – educativ. Accentul este pus pe îmbunățățirea atitudinii profesorilor față de educație, de munca împreună cu elevii, de rolul lor în sistem ca un tot unitar”, a spus profesoara Marioara Cristian.

 

Doi dascăli ai liceului au învăţat cum se pot folosi resursele IT pentru a deveni mai buni

În luna aprilie, Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei” a luat parte la cursul „Tap-Swipe-Pinch”, din cadrul proiectului „Digitization of Teaching for Curricular Innovation and Professional Development  for Teachers”, proiect derulat chiar la liceul călărăşean, în anul şcolar 2015 – 2016. Locul unde a avut loc acest curs a fost ales extrem de inspirat, deoarece Barcelona este prin natura sa un oraș avangardist, iar aici „noul” face parte din viața de zi cu zi. La curs au participat profesori din ţări europene, iar aceştia au putut vedea ceea ce ar putea reprezenta viitorul în domeniul în care profesăm, și anume utilizarea IT în educație, cu accent pe utilizarea tabletelor la clasă. Dar întâlnirea acestora nu a fost numai un prilej pentru a descoperi nenumărate aplicații ce pot fi folosite de orice profesor pentru a crea o lecție (la modul propriu) sau a evalua elevii la clasă, ci a avut la bază următoarele provocări: cum se pot folosi resursele IT, în special tabletele în procesul de predare – învățare evaluare în așa fel încât elevii să dobândească competențele cerute de curriculum într-un mod cât mai atractiv. De asemenea, dascălii au învăţat cum se pot folosi resursele IT pentru a deveni mai buni. Toată activitatea s-a desfășurat într-un climat de seriozitate și respect reciproc, fiecare participant trebuind să rezolve diverse sarcini de lucru, atât în cadrul echipelor formate, cât și individual. Această abordare a permis profesorilor să comunice și, în final, să se cunoască. Echipa română, formată din profesorii Nicolae Micescu şi Dan Marinache, a fost simpatizată de ceilalți participanți și s-a distins prin materialul video “What is this”, realizat pentru exemplificarea conceptului inquiry learning. “În urma acestui curs, putem să provocăm, la rândul nostru, o dezbatere cu privire la concepte teoretice importante ce trebuie aduse în atenția unui profesor în aceste zile, şi anume: ora de curs fără hârtii – acest concept are ca suport fundamental aplicațiile software ce pot permite comunicarea dintre elev și profesor prin intermediul spațiului virtual și în felul acesta, în mod natural, nu mai este nevoie de hârtii. Probabil că mulți dintre noi, profesorii, utilizăm astfel de aplicații în mod curent, dar tendința este aceea de a prinde cât mai multe dintre secvențele procesului educațional. Una din aplicațiile fundamentale care permite acest lucru este aplicația Google Drive. Spațiul virtual pus la dispoziția fiecărui utilizator de către compania Google este de 15 G, iar acest lucru înseamnă un spațiu enorm pentru un profesor care ar trebui să proceseze în mod frecvent fișiere text, imagine, audio, video de dimensiuni relativ mici. În unele țări, spre exemplu Marea Britanie, sunt școli unde folosirea tabletelor de către elevi a devenit deja un lucru comun, iar elevii primesc conținuturile noi pe tabletă (prin intermediul Wifi-ului școlii și al aplicațiilor Google). Temele pentru acasă, testele, proiectele, eseurile, se realizează de către elevi pe tabletă sau computer și sunt trimise spre verificare/evaluare profesorului utilizând aplicația Google Drive; învățarea bazată pe cercetare-  acest concept a fost exemplificat de trainer prin vizionarea unor prezentări video cu impact asupra noastră. Am văzut diferența dintre învățarea tradițională bazată pe problematizare și învățarea bazată pe investigare, cercetare în care elevul este incitat să descopere răspunsul la o întrebare/problemă/situație. Rolul profesorului este să construiască în mod inteligent o ‘poveste’, care să declanșeze în mintea elevului nevoia de a răspunde la o întrebare propusă de materialul vizionat. Am discutat împreună cu cei doi excelenți traineri (Viljenka Savli, Peter Rafferty) în ce constă ideea unei lecții de tip Flipped Clasroom. O astfel de abordare a fost pentru prima oară popularizată de doi profesori americani (Bergmann și Samms, Colorado 2007). Flipped classroom înseamnă o schimbare de ordine în procesul de învățare: Elevul este pus în situația de a viziona acasă o prezentare/video/film privitoare la conținuturile noi ce trebuie să le cunoască/înțeleagă/folosească, iar tema legată de aceste conținuturi se realizează în clasă, sub supravegherea directă a profesorului. Beneficiile unei astfel de abordări sunt multiple, în primul rând pentru elevi, dar și pentru profesori. Odată creat, un astfel de material poate fi vizualizat de elevi în orice moment, pentru o înțelegere mai bună a conceptelor, dar poate fi și foarte ușor updatat  în funcție de feedback-ul primit de la elevi”, a declarat profesorul Dan Marinache.