Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul şi Înaintemergătorul Domnului are loc a doua zi după Bobotează, la 7 ianuarie, potrivit obiceiului ca după marile praznice împărăteşti să fie cinstite şi persoanele care au luat parte la respectivul eveniment.

 

Adunarea (soborul) credincioşilor sărbătoreşte pe Sfântul Ioan Înaintemergătorul Domnului, care prooroceşte venirea lui Iisus Hristos, îl botează şi îl descoperă lumii ca Mesia: „Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-se din cer ca un porumbel şi a rămas peste El. Şi eu nu-l ştiam pe El, dar cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste (cel) care vei vedea Duhul coborându-se şi rămânând peste El, Acesta este cel ce se botează cu Duhul Sfânt. Şi eu am văzut şi am mărturisit că acesta este Fiul lui Dumnezeu” (Ioan 1, 32-34). Sfântul Ioan este considerat cel mai important profet şi cel care face legătura dintre Vechiul şi Noul Testament.

Fiul preotului Zaharia şi al Elisabetei (verişoara Sfintei Fecioare Maria), a cărui naştere fusese anunţată de îngerul Gavriil, Ioan duce din tinereţe o viaţă ascetică (purta o haină confecţionată din păr de cămilă şi se hrănea cu lăcuste şi miere sălbatică), retrăgându-se în deşertul Bethabara unde petrece în rugăciune şi meditaţie. În anul 26 d.Hr începe să propovăduiască şi să boteze, vestind venirea lui Mesia-Iisus (Izbăvitorul), fapt pentru care este numit Înaintemergător.

Momentul cel mai important al activităţii sale este întâlnirea cu Iisus. La botezul Mântuitorului în râul Iordan, Sfântul Prooroc Ioan Botezătorul asistă la prezenţa Duhului Sfânt sub înfăţişarea unui porumbel şi are revelaţia împlinirii profeţiei sale privind venirea adevăratului Mesia. În predicile sale, care au un pronunţat caracter moral şi social, polemizează cu partidele religioase (saducheii şi fariseii) propunând îndreptarea moravurilor, dreptatea, cinstea, buna convieţuire. Îl acuză de incest pe Irod Antipa, regele Iudeii, fapt pentru care este încarcerat şi decapitat, la cererea soţiei lui Irod, Irodiada şi a fiicei vitrege a acestuia, Salomeea.

Biserica Creştină a fixat mai multe sărbători în amintirea sa: zămislirea (23 septembrie, în Răsărit), ca botezător (7 ianuarie, în Răsărit), ziua naşterii (24 iunie, în Răsărit şi în Apus) şi ziua morţii sale (29 august, în Răsărit şi în Apus).

Conform datelor oferite de Ministerul Afacerilor Interne, în 2019, 2.026.486 de români şi-au serbat ziua onomastică de Sfântul Ioan Botezătorul. Dintre aceştia, 1.381.304 sunt bărbaţi, iar 645.182 sunt femei. Cel mai răspândite nume sunt Ioan – 479.103 de români poartă acest nume, Ioana – 383.394, Ion – 372.356, Ionela – 146.233, Ionel – 140.592. (Agerpres)