Societatea de Geografie din România, una dintre primele societăți de profil din lume și care împlinește anul acesta 146 de ani, consideră că rolul Geografiei este mai mult decât esențial pentru societatea românească în ansamblul ei și pentru formarea completă a elevilor. Geografia a contribuit de-a lungul timpului la formarea de caractere, culturi, conștiințe naționale. Geografia a oferit repere oamenilor și României chiar și atunci când țara era în profundă restriște. Geografi ca Simion Mehedinți, George Vâlsan, Gheorghe Năstase, Emmanuel de Martonne alături de mulți alții au apărat ființa neamului și au contribuit cu argumente majore la existența unui teritoriu național.
„După 1990, Geografia a fost lovită de valul de reforme ale guvernelor succesive. Este disciplina care a pierdut după 1990 cele mai multe ore din preuniversitar deși se vorbește tot mai mult de globalizare, de schimbări climatice, de revoluții industriale, de disparități teritoriale, de geopolitică, poluare, planificare teritorială etc. Toate acestea fiind și obiectul de activitate al Geografiei. Cum dorim să formăm noile generații dacă dispar vertiginos orele de Geografie și așa puține care au mai rămas? Vorbim de Omul Nou, dar nu-l pregătim suficient pentru a face față provocărilor interminabile cu care se confruntă societatea. Migrații, pandemii, mișcarea naturală a populației, comportamente demografice, dezvoltare durabilă sunt într-o dinamică accentuată iar orele de Geografie dispar ca și cum nu ne interesează toate aceste evoluții. Valori inconmensurabile cum ar fi formarea unei culturi, a unei conștiințe identitare nu mai sunt posibile în condițiile în care prin noile propuneri de planuri-cadru se efectuează o diminuare a numărului orelor de geografie sau chiar eliminarea totală a acestora pentru anumiți ani de studiu. Consecințele vor fi mai mult decât negative pe termen lung asupra formării elevului. Ne dorim o Românie educată dar asta înseamnă să formăm elevul cu acea capacitate de înțelegere a naturii și societății și nu să-l îndepărtăm de acestea. Geografia este mai mult decât o știință despre Pământ și despre om. Ea este acel corolar care-l face pe elev să înțeleagă mai bine, prin asocieri, corelații, sinteze, analize, fiecare fenomen, proces, realitate, dinamică printr-o relație de cauzalitate evidentă. Ne dorim o dezvoltare durabilă dar neglijăm disciplina cea mai importantă care ne poate învăța ce este dezvoltarea durabilă și cum să o facem. Ne dorim o democrație participativă, dar neglijăm disciplina care problematizează și care formează printre altele și conștiințe. Conștiințe ale valorilor, ale binelui și ale durabilității. Oare societatea românească nu își dorește să formăm cetățeni responsabili și care să facă alegeri în deplină cunoștință de cauză?”, se arată în planul-cadru al Societăţii de Geografie din România transmis ministrului Educaţiei şi Cercetării, Sorin Câmpeanu.
Geografia ca știință este poate una dintre cele mai ample și în cea mai strânsă conexiune cu realitatea cotidiană. Multitudinea de informații pe care le vehiculează, complexitatea temelor abordate, ar trebui să favorizeze alocarea unui număr mai mare de ore acestei discipline prin planurile cadru și nu să le reducă drastic. Prin urmare, Societatea de Geografie din România propune: includerea Geografiei ca disciplină obligatorie de studiu la toate filierele din învățământul liceal; introducerea ca probă scrisă la examenul de bacalaureat pentru toate filierele, profilurile și specializările; bugetul de timp alocat Geografiei din trunchiul comun să fie de ce puțin: o oră pe săptămână la toate filierele, profilurile, specializările/calificările profesionale, două ore/săptămână pentru clasa a XII-a având în vedere opțiunile majoritare ale elevilor (peste 90%) de a alege aveastă disciplină la Bacalaureat; introducerea disciplinei Geografie la examenul de capacitate de la sfârșitul clasei a VIII-a; introducerea de discipline noi ca: schimbări climatice și dezvoltare durabilă, Migrații internaționale, Geografie politică, Sisteme Informatice Geografice etc. Argumente: Geografia oferă răspunsuri pentru viața de zi cu zi pe care nici o altă disciplină nu o poate face;
aplicativitatea evidentă a acestei discipline; tradiția geografică a României prin școală, exploratori, organizare; studiază globalizarea, oferă răspunsuri la multe situații cu care se confruntă societatea actuală; rezultatele deosebite obținute de elevii români la Olimpiadele naționale și internaționale de Geografie, elevii români clasându-se în mod constant pe primele locuri cu multe medalii de aur; dragostea pentru geografie a elevilor și simpatia pentru această disciplină; Geografia contribuie în mod substanțial la formarea gândirii logice, raționale, a elevilor, stimulând obișnuința de a gândi în mod multidisciplinar și de a face în permanență corelații cu foarte multe cunoștințe obținute de la alte discipline; geografia aduce nenumărate exemple ale rolului pe care trebuie să-l joace cunoașterea științifică a fenomenelor umane și prevenirea, pe această bază, a situațiilor conflictuale generate de ignorarea realităților economice, politice și sociale, atât de diverse, din diferite state și grupuri de state ale lumii; oamenii, odinioară cetățeni ai diferitelor state, devin din ce în ce mai mult cetățeni ai Lumii, conștienți de problematica mondială iar rolul școlii trebuie să fie și acela de a forma această nouă conștiință, de a sublinia trăsăturile de comunitate și de apropiere între locuitorii Globului; o educație modernă și utilă nu-și poate permite să fie o educație unilaterală și strict practicistă. Muncitorul de astăzi nu mai este un simplu robot, destinat unor activități strict fizice, ci o ființă conștientă și angrenată în toate direcțiile de dezvoltare a societății.
Dacă un popor care nu își cunoaște istoria, e condamnat să o repete, un popor care nu își cunoaște geografia este condamnat la dezrădăcinare și la pierderea identității.