În judeţul Călăraşi a fost confirmat, săptămâna trecută, un caz de scarlatină. Este vorba despre un copil din cadrul Grădiniţei cu Program Prelungit „Ţara Copilăriei”.
Potrivit medicului primar epidemiolog al Direcţiei de Sănătate Publică din Călăraşi, dr. Camelia Truică, la data de 23 februarie 2017, au fost identificate două cazuri de scarlatină în această grădiniţă, din care unul a fost confirmat, iar la celălalt se aşteaptă rezultatul analizelor.
Scarlatina este o boală infecţioasă, şcolile şi grădiniţele fiind locurile preferate ale acestei boli contagioase. Spre deosebire de varicelă, rubeolă, rujeolă și oreion, scarlatina, și ea o boală a copilăriei, este cauzată de o bacterie, și nu de un virus. Responsabil de apariția ei este streptococul beta-hemolitic de grup A. Cu un tratament corect și monitorizare adecvată, scarlatina la copii se vindecă.
„După ce este stabilit diagnosticul de scarlatină, copilul face tratament, de regulă, cu penicilină. Acesta, în două zile, după ce începe tratamentul, nu mai este contagios. După ce trec cel puţin două zile de tratament cu antibiotic, copilul poate să revină în colectivitate. Pentru copiii din aceeaşi colectivitate, aceeaşi clasă, aceeaşi grupă, se face triajul zilnic pentru perioada maximă de incubaţie, deci maxim 14 zile. Dacă apar copii care au febră şi care au faringe hiperemic, pentru că iniţial localizarea este la nivelul căilor respiratorii şi apar manifestările de la nivelul căilor respiratorii, acestora li se recomandă efectuarea exudatului nazofaringian. Nu este epidemie de scarlatină în judeţul Călăraşi, nici măcar focar. Focar este când ai trei cazuri într-o colectivitate, care au legătură între ele, adică au apărut unul după altul în perioada aia maximă de incubaţie, de 14 zile. Dacă ai un caz la începerea anului şcolar, mai ai unul la începutul semestrului I şi unul la începutul semestrului II, chiar dacă sunt trei cazuri în colectivitatea aceea, acela nu este focar. Focarul este definit ca trei cazuri în acelaşi efectiv, cazuri care au legătură epidemiologică între ele, adică succesiunea lor este în perioada maximă de incubaţie a scarlatinei. Am constatat că părinţii iau cu asalt laboratoarele pentru exudatul nazofaringian. Prezenţa streptococului beta hemolitic în exudat nu înseamnă scarlatină. Scarlatina este dată de streptococ şi diagnosticul de scarlatină este condiţionat de prezenţa streptococului, dar este dat de o toxină a streptococului, streptolizina, care este responsabilă de apariţia manifestărilor cutanate ce produc acea erupţie din scarlatină. Nu toţi streptococii sunt producători de streptolizină, în primul rând, iar, în al doilea rând, nu orice streptococ înseamnă scarlatină, poate să fie purtător sănătos de streptococ beta hemolitic sau poate să aibă infecţie cu streptococ, care se limitează la angină cu streptococ beta hemolitic, dar nu înseamnă scarlatină. Confirmarea scarlatinei cu laboratorul înseamnă că s-a izolat streptococul beta hemolitic din grupa A în exudatul faringian, dar prezenţa streptococului în exudat, dacă nu sunt manifestările clinice de scarlatină, nu este scarlatină”, a declarat dr. Camelia Truică.