Primăvara pare să-și fi intrat pe făgașul ei, după ce a fost impulsionată de floricele, mărțișoare și inimioare. Acum că începe să se încălzească și o parte din haine încep să dispară, una câte una, precum cojoacele din povestea babei Dochia, iar, odată cu ele, încep să se vadă semnele exterioare ale relațiilor abuzive.

Săptămâna trecută vorbeam despre rolul părinților (mai ales al mamelor) în dezvoltarea personalității copiilor și spuneam că atunci când lângă copii întâlnim părinți implicați, dezvoltarea lor va fi armonioasă. Dar atunci când nu se întâmplă asta, nevoile nesatisfăcute ale copiilor și obstacolele în formarea unui Eu armonios duc la apariția unei tulburări de personalitate de tip dependent.

În interiorul acestei tulburări se vor dezvolta cele două tipuri care se înțeleg” foarte bine împreună, așa de bine, că ajung de foarte multe ori la știrile de la ora 5. Cine sunt ele?

Dependent și independent

 Ambele laturi ale acestei tulburări se formează în…. copilărie, unde altundeva?

Dacă acel copil a avut nenorocul să nu fi fost susținut, și aici fac iar referire la articolul despre simbioză, el nu va reuși niciodată să se separe de mamă, pentru că separarea ar însemna abandon. De ce abandon? Pentru că, în lipsa unor amintiri pozitive care să-l facă să se susțină singur, se va simți mereu neglijat. Toate acestea i-au provocat frustrări de-a lungul dezvoltării și acestea se vor transforma treptat în furie. Fără imaginea mamei iubitoare, care să îi reducă frustrările, acceptându-l și susținându-l, și astfel să-i reducă furia, acest adult dependent va ceda la cel mai mic stres, pentru că nimeni nu i-a crescut toleranța la frustrare și nu l-a integrat. Cum își ascunde el durerea? Prin stimulente cum ar fi alcoolul sau drogurile. Tocmai a fost format un abuzator, dar și victima lui, pentru că este important să nu uităm că în fiecare agresor există o victimă, și în fiecare victimă un abuzator, pentru că furia se poate manifesta și în interior (auto punitiv).

Am vorbit despre personalitate de tip dependent, însă unde este independența? Este o falsă independență. Cei care pozează în independenți au o capacitate sporită de disimulare, ascunzând sub această mască nevoia de ceilalți. Abordarea de tip independent este însușită de cel puțin 70% dintre bărbații afectați. Pot fi descriși ca ducând o viață palpitantă, având grijă de aspectul exterior, susținut prin mult sport (sală), și fiind obsedați de produsele personale, purtând mereu haine scumpe și având mașini moderne, într-un cuvânt fiind atractivi pentru sexul opus. În relații sunt egoiști, chiar tiranici.

Cine alege modelul dependent? Nu pare fi greu de ghicit. În general, 70% dintre femeile afectate de această tulburare. Cum le identificăm? Singure, în continuu în căutarea unei persoane de care să se agațe, iar atunci când găsesc de cine, renunță la interesele proprii, dizolvându-se în interesele partenerului. Cu o astfel de personalitate le este foarte greu să-și găsească un partener echilibrat, iar apoi să intre într-o relație de lungă durată, pentru că, nu, undeva adânc, frustrarea continuă să existe și periodic se va transforma în crize de furie. Însă, va eșua în brațele unui independent” care va ști foarte bine ce să facă cu ea. Astfel începe relația toxică despre care am tot vorbit. Aici, agresivitatea fizică este la ea acasă, deci, să nu uităm, violența domestică implică două persoane care la nivel profund seamănă, însă adoptă diferite tipare de manifestare. Satisfacerea nevoilor se face așa cum am spus, mai ales în funcție de gen.

Despre Cosmin Meleacă           

Cosmin Meleacă este psihoterapeut, atestat din 2015, de către “Colegiul Psihologilor din România” în specialitatea Psihoterapie Cognitiv-Comportamentală și Hipnoterapie. De atunci, constant, se perfecționează, adăugând competențe noi necesare dezvoltării profesionale. Profilul complet poate fi vizualizat pe www.meleaca.eu.