Sectorul Poliţiei de Frontieră (S.P.F.) Călăraşi are o nouă conducere. Începând cu data de 20 februarie a.c., Valentin Pocora a fost numit în funcţia de comisar şef de poliţie al sectorului. Astfel, comisarul şef ne-a acordat în exclusivitate un interviu în care vorbeşte în special de riscurile la care este expus un poliţist de frontieră, de problemele majore cu care se confruntă zilnic în activitatea întreprinsă şi despre obiectivele principale pe care le are în conducerea S.P.F. Călăraşi.

Reporter: Felicitări pentru postul pe care îl ocupaţi în acest moment în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Călăraşi! Cum vă simţiţi în funcţia deţinută?

Valentin Pocora: S.P.F. Călăraşi este o structură specializată a Poliţiei de Frontieră cu atribuţii în gestionarea supravegherii şi controlul trecerii graniţei de stat la frontiera cu Republica Bulgaria. Competenţa de responsabilitate a structurii pe care o conduc se întinde pe o lungime de 31 de kilometri de-a lungul frontierei, din zona Chiciu şi până în dreptul localităţii Dorobanţu, iar în interiorul ţării, pe o distanţă de 30 de kilometri. Principalele atribute conferite de lege sunt prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale, a contrabandei, combaterea criminalităţii trasfrontaliere şi a tuturor faptelor conexe acestui gen de infracţiuni. Eu vin din cadrul instituţiei, din interiorul ei. Fac parte din echipa de conducere încă din anul 2006. Sunt aproape zece ani în care, din funcţia de adjunct, am avut tot sprijinul colegilor şi o colaborare foarte bună. De astfel, acesta a fost principalul motiv ce m-a determinat să particip la concursul organizat pentru ocuparea funcţiei de şef de sector: valoarea şi relaţiile închegate din cadrul colectivului. Conduc o echipă tânără, cu iniţiativă, proactivă şi energică, care ştie să-şi determine priorităţile, să-şi asume anumite riscuri. În echipă am putut găsi cele mai potrivite soluţii pentru multitudinea de probleme cu care ne confruntăm la frontieră.

R: Care sunt obiectivele dumneavoastră de viitor, aflându-vă la conducerea acestei instituţii?

Valentin Pocora: Obiectivele mele prioritare sunt cele reieşite în fişa postului: contracararea criminalităţii transfrontaliere, respectarea regimului juridic al frontierei de stat, asigurarea intereselor statului român pe apele interioare, respectarea ordinii şi liniştii publice în zona de responsabilitate, o bună cooperare cu populaţia din zona frontalieră şi menţinerea la un nivel ridicat a gradului de pregătire a personalului propriu.

R: Care este imaginea poliţistului de frontieră în societate?

Valentin Pocora: Imaginea poliţistului de frontieră călărăşean în comunitate şi-a câştigat un loc binemeritat. Aceasta este percepută ca fiind una pozitivă şi se bazează, în primul rând, pe respectarea legii, profesionalism şi disponibilitatea în sprijinirea cetăţeanului.

R: Cu ce probleme se confruntă Poliţia de Frontieră?

Valentin Pocora: Nu au existat, până în momentul de faţă, probleme ce nu pot fi rezolvate. Pot spune că o problemă poate fi rezumată, doar că mica evaziune fiscală cu bunuri  provine în cea mai mare parte din contrabandă şi din braconajul piscicol şi cinegetic. Aceasta reprezintă cazuistica principală. Totodată, vă asigur că poliţistul de frontieră călărăşean este pregătit să facă faţă tuturor provocărilor.

R: Ce salariu are un poliţist de frontieră? Este acesta suficient, raportat la riscurile pe care le presupune activitatea sa?

Valentin Pocora: Veniturile încasate de un poliţist de frontieră diferă de la cei care ocupă funcţii de execuţie până la cei care ocupă funcţii de conducere. Aceştia se încadrează în sumele cu care sunt remuneraţi angajaţii MAI, iar pentru a face faţă riscurilor sunt motivaţi financiar. În zona de competenţă, Poliţia de Frontieră are o serie de atribuţii specifice şi generale, care sunt stipulate în articolele 21 şi 22 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 105.

R: Care este ponderea femeilor în Poliţia de Frontieră? Ce posturi sunt ocupate exclusiv de acestea?

Valentin Pocora: Ponderea femeilor în cadrul Sectorului Poliţiei de Frontieră Călăraşi este de aproximativ 3,5%. Acestea desfăşoară activităţi diverse, atât în munca operativă, cât şi în structurile de suport.

R: Câte permise de pescuit sportiv au fost solicitate în medie anual şi care este procedura de eliberare a acestora?

Valentin Pocora: Permisele de pescuit, atât cel comercial, cât şi cel pentru pescuitul sportiv – recreativ, se eliberează de Serviciul Teritorial al Poliţiei de Frontieră Călăraşi, ce îşi are sediul la Olteniţa. Ca procedură de eliberare, aceasta este una deosebit de simplă. Doritorul trebuie să întocmească un dosar care să conţină copii de pe cartea de identitate, permis de pescuit sau chitanţă care să ateste plata taxelor anuale pentru pescuit. Cele din urmă sunt înainte prin fax sau e-mail sau pot fi depuse direct la ghişeu, împreună cu o cerere de eliberare permis. Ca o medie, la nivelul judeţului Călăraşi au fost soluţionate favorabil în jur de 8.500 de cereri anual.

R: Aţi mai întâmpinat probleme cu migranţii? Ce acţiuni desfăşuraţi pentru a combate acest fenomen?

Valentin Pocora: Pentru prevenirea şi combaterea migraţiei ilegale se efectuează permanent misiuni specifice de supraveghere a frontierei, utilizând la maximum resursele umane existente şi dispozitivele mobile, rapide, ce prelungesc acţiunile de pe uscat pe apă, prin folosirea echipajelor navale. În zona de competenţa S.P.F. Călăraşi au fost cazuri de migraţie ilegală. De asemenea, de o mare importanţă este valorificarea datelor şi a informaţiilor, în special cele deţinute la nivelul structurilor. De menţionat este schimbul reciproc de date şi informaţii şi cooperarea cu structura similară a statului vecin.

R: Ne aflăm la graniţa cu Bulgaria. Care sunt problemele pe care le întâmpinaţi în colaborarea transfrontalieră cu bulgarii?

Valentin Pocora: Aşa cum vă spuneam anterior, cooperarea cu autorităţile de frontieră bulgare este una deosebit de fructuoasă. Lunar se efectuează misiuni de supraveghere şi control al frontierei comune în echipe mixte, pe uscat şi pe apă, atât pe teritoriu sau în apele naţionale româneşti, cât şi cele bulgăreşti. Din punctul nostru de vedere nu există dezavantaje.

R: Braconajul piscicol este un fenomen tot mai des întâlnit la malul Dunării şi care ia amploare de la an la an. Cum acţionaţi în aplicarea legii, privind folosirea uneltelor de pescuit ilegale?

Valentin Pocora: Pe timpul misiunilor de supraveghere a frontierei, posturile şi patrulele Poliţiei de Frontieră, atât terestru, cât şi pe apă, pe lângă activităţile specifice, verifică şi modul de respectare a legislaţiei în domeniul pisciculturii şi acvaculturii, conform competenţelor legale. Sunt organizate, periodic, acţiuni specifice proprii şi în comun cu ANPA (n.r. – Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură) sau cu asociaţiile de pescari pentru prevenirea şi combaterea faptelor de natură penală şi contravenţională în acest domeniu. Desigur, după numărul faptelor ilegale constatate pe acest segment, se poate spune că infracţiunile de braconaj piscicol sunt specifice în zona de competenţă a acestui sector. Atenţia noastră este, însă, îndreptată către cei care urmăresc obţinerea de venituri ilicite prin practicarea braconajului piscicol, îndeosebi folosind unelte şi scule interzise de lege.

R: Care a fost cel mai răsunător caz de acest gen pe care l-aţi întâlnit în cariera dumneavoastră?

Valentin Pocora: Pescuitul ilegal face parte din categoria infracţiunilor transfrontaliere, întrucât acest tip de infracţiune vine în concurs cu trecerea ilegală a frontierei, iar cei care practică braconajul piscicol încalcă legislaţia referitoare la apele naţionale. Comiterea unor astfel de fapte ilegale, şi aici mă refer stric la pescuitul ilegal, este generată de diferenţele legislative în materia pescuitului dintre noi şi statul bulgar, în special în cazul folosirii plaselor de monofilament. În anul 2015 au fost constatate 50 de infracţiuni pe linia combaterii braconajului piscicol şi au fost reţinute unelte de pescuit în valoare de peste 8.000 de lei. Cel mai evident caz de acest gen a fost comis undeva în anul 2014 şi, conform raportului de la acea vreme, în data de 6 octombrie 2014, lucrătorii I.T.P.F. Giurgiu/S.P.F. Călăraşi au depistat pe Canalul Siderca, aflat pe raza judeţului Călăraşi, pe Stan Florin, în timp ce efectua activitatea de pescuit în apa canalului. Acesta avea asupra sa un număr de opt plase monofilament şi două lansete cu mulinete, ce ulterior i-au fost confiscate. Bărbatul respectiv a fost cercetat în stare de libertate în lucrare penală, sub aspectul săvărşirii infracţiunii de deţinere a uneltelor de plasă de timp monofolament. În cele din urmă s-au întreprins demersurile necesare cercetării sale.

R: Vă mulţumesc pentru interviul acordat şi vă doresc mult succes în activitatea dumneavoastră!