Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi, în colaborare cu Şcoala Gimnazială Carol I au organizat ieri, 9 mai 2017, cu ocazia Zilei Europei, o serie de manifestări sub genericul „Împreună în Europa”. Evenimentul s-a desfăşurat în cadrul Secţiei de Arheologie, din incinta Consiliului Judeţean Călăraşi. Astfel, au fost marcate atât Ziua Europei, cât şi Ziua Independenţei de Stat a României.
Evenimentul a debutat la ora 13:00 cu un colocviu organizat în colaborare cu elevii Şcolii Gimnaziale Carol I, cu tema „Independenţa României în context european” şi a continuat cu proiecţia filmelor documentare „Războiul de Independenţă” şi „Mari Români-Carol I”. Intrarea a fost gratuită.

Ziua Europei

În fiecare an, la data de 9 mai, se serbează Ziua Uniunii Europene, pentru a marca declaraţia istorică de la 9 mai 1950 a ministrului francez de externe Robert Schuman, prin care propunea un plan de colaborare economică între Franţa şi Germania, pentru eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele două state. Această decizie a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985. Declaraţia lui Schuman a stat la baza amplului proces de construcţie a unei Europe unite. Statele Beneluxului şi Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, în data de 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul de la Paris, care instituia Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO) între Germania, Franţa, Belgia, Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele de la Roma, care instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE). Pe parcurs, procesul de integrare economică a fost acompaniat de procesul de integrare politică a statelor membre. Ulterior, la acest complex proiect de construcţie europeană s-au alăturat Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca (1973), Grecia (1981), Spania şi Portugalia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda (1995), iar la data de 1 mai 2004, noi zece state: Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi Ungaria şi la 1 ianuarie 2007, Bulgaria şi România, după care şi Croaţia. Pe continentul european, Ziua Europei este o sărbătoare anuală a păcii și unității în Europa.

Ziua Independenţei de Stat a României

Tot pe 9 mai se sărbătoreşte Ziua Independenţei de Stat a României. După făurirea statului naţional român, în 1859, prin Unirea Moldovei cu Ţara Românească, statul român a trecut la înfăptuirea, sub domnia lui Alex. I. Cuza, a unei serii de reforme în direcţia modernizării ţării. Acestea au constituit temelia proclamării şi, ulterior, a cuceririi independenţei de stat. Dar România a continuat să fie vasală faţă de Imperiul Otoman. Ţara noastră era silită să recunoască suzeranitatea otomană, să plătească un tribut anual şi să accepte stăpânirea Porţii în Dobrogea, la gurile Dunării. La acestea se adăugau şi alte obligaţii pe care le impunea Poarta Otomană. De aceea, independenţa ţării devenise un ideal al tuturor românilor. În privinţa mijloacelor pentru obţinerea acestui deziderat, părerile guvernanţilor şi ale politicienilor erau diferite: oscilau între război şi cale diplomatică. Lascăr Catargiu (1823-1899) – şef al Partidului Conservator – considera că doar o apropiere de Germania, Austro-Ungaria şi Rusia putea aduce independenţa ţării noastre. La 27 aprilie/3 mai 1873, regele Carol I a pus în discuţia guvernului problema independenţei de stat. În anul 1875 au început mai multe răscoale antiotomane, mai întâi în Bosnia şi Herţegovina, apoi în Bulgaria în 1876. Serbia şi Muntenegru au declarat război împotriva Imperiului Otoman, ca urmare a faptului că acesta trecuse la reprimarea sălbatică a luptei naţionale a popoarelor aflate sub stăpânire otomană. La rândul ei, Rusia se pregătea de război pentru a veni în sprijinul popoarelor balcanice. La 4 aprilie 1877 a fost semnată o convenţie între România şi Rusia, prin care armatele ruseşti erau libere să treacă prin ţara noastră spre Balcani. Convenţia a fost semnată de M. Kogălniceanu. În convenţie se preciza că guvernul rus va “respecta drepturile politice ale statului român”. În acelaşi timp, statul român a luat măsuri de mobilizare şi de pregătire a armatei. La 11 aprilie 1877, armatele ruse au trecut frontiera României, iar la 12 aprilie, Rusia a declarat război Turciei. Această convenţie dintre Rusia şi România a reprezentat un eveniment important pe calea afirmării independenţei de stat a României. Forţele armate ale României numărau atunci circa o sută de mii de militari. Unităţile militare au fost dispuse în sudul ţării, pentru a putea preveni orice incursiune turcească peste Dunăre. Turcii au început să bombardeze localităţile Calafat, Bechet, Islaz, Corabia, Giurgiu. Românii au ripostat, bombardând Turtucaia şi Vidinul. La 29 aprilie, Adunarea Deputaţilor a declarat stare de război între România şi Poarta Otomană, iar la 30 aprilie, şi Senatul a votat starea de război. Ambele Camere au cerut ruperea legăturilor de dependenţă faţă de Imperiul Otoman. La 9 mai 1877, Adunarea Deputaţilor a proclamat independenţa de stat a ţării. În faţa Adunării, M. Kogălniceanu, ministrul de Externe declara: “Suntem independenţi, suntem naţiune de sine stătătoare, suntem o naţiune liberă şi independentă”.